Reformă importantă în administrația publică: promovarea funcționarilor va fi legată de performanță și competențe

România face un prim pas spre spargerea sistemului de „baronate” administrative, în care ocuparea și păstrarea unor poziții-cheie în instituțiile statului au putut depinde ani la rând mai mult de relații, influență și sprijin politic decât de performanță. O reformă a funcției publice elaborată în cadrul PNRR, cu participarea directă a Transparency International România, introduce criterii mai dure de competență și integritate și pregătește o schimbare radicală de paradigmă: cariera în administrație pe criterii de merit, mandate pentru funcțiile de conducere și rotație în posturile considerate sensibile.

Primul segment al reformei a devenit deja lege. Legea nr. 165/2026 pentru modificarea și completarea Codului administrativ a fost promulgată pe 5 august și publicată în Monitorul Oficial pe 7 august, urmând să intre în vigoare, conform Constituției, după trei zile. Parcursul parlamentar arată că proiectul a fost adoptat de Senat pe 27 iulie, de Camera Deputaților pe 29 iulie și promulgat la 5 august.

Transparency International România arată că actul normativ valorifică propunerile elaborate în cadrul Jalonului 418 din PNRR și are drept obiective modernizarea managementului resurselor umane, dezvoltarea carierei pe criterii de merit și competență și întărirea standardelor de integritate.

Dincolo de limbajul tehnic, filosofia reformei lovește tocmai în două dintre vulnerabilitățile istorice ale administrației românești: politizarea și nepotismul.

De la „omul potrivit” politic la funcționarul care trebuie să demonstreze competență

Legea schimbă modul în care poate avansa un funcționar public. Sunt introduse noi niveluri ale gradului profesional superior, iar promovarea nu mai este legată exclusiv de vechime și de îndeplinirea unor criterii formale. Pentru trecerea la nivelurile superioare trebuie demonstrate competențe și performanțe profesionale.

Forma promulgată prevede explicit că, la concursurile sau examenele de promovare, sunt verificate atât cunoștințele de specialitate, cât și competențele specifice necesare postului. Pentru accesul la noile niveluri superioare, funcționarul trebuie inclusiv să fi obținut nivelul maxim la evaluarea anumitor competențe generale.

Este o modificare care, dacă va fi aplicată efectiv și nu doar formal, poate reduce spațiul în care șefii instituțiilor puteau construi cariere administrative pe criterii de fidelitate personală sau politică.

Transparency International arată explicit că reforma urmărește ca evoluția în carieră să fie legată de competență și performanță și consideră că noile prevederi creează premise pentru reducerea riscurilor de politizare și pentru prevenirea conflictelor de interese.

Reguli de integritate extinse și la personalul contractual

O altă schimbare importantă privește miile de angajați contractuali din administrația publică. Legea introduce expres obligația respectării incompatibilităților și conflictelor de interese și reglementează îndatoriri precum păstrarea confidențialității, interdicția primirii de daruri sau avantaje, utilizarea responsabilă a resurselor publice și obiectivitatea în luarea deciziilor.

În acest fel, diferența dintre standardele de integritate aplicabile funcționarilor publici și cele aplicabile personalului contractual este redusă.

Transparency International arată că una dintre direcțiile urmărite încă din elaborarea reformei a fost tocmai apropierea regimului de integritate al personalului contractual de cel al funcționarilor publici.

Modificările sunt importante inclusiv din perspectiva nepotismului administrativ. O parte dintre posturile din instituții nu sunt funcții publice clasice, ci posturi contractuale, iar extinderea regulilor de integritate și a criteriilor de competență în această zonă restrânge posibilitatea construirii unor rețele instituționale bazate exclusiv pe relații personale sau politice.

Schimbarea majoră pregătită de reformă: funcțiile de conducere nu ar mai trebui să fie „pe viață”

Legea 165/2026 reprezintă însă doar o parte a unei reforme mai ample concepute în cadrul Jalonului 418.

Pachetul elaborat cu participarea Transparency International România a inclus o măsură cu potențial mult mai profund asupra modului în care funcționează administrația: exercitarea pe bază de mandat a unor funcții publice de conducere.

Tot în pachet au fost elaborate soluții privind mobilitatea și rotația în funcțiile sensibile. Este una dintre cele mai importante schimbări de filosofie administrativă propuse în ultimii ani.

În sistemul tradițional, un funcționar care ajunge pe o funcție publică de conducere o poate ocupa, în principiu, fără existența unui mandat comparabil cu cel al unui demnitar sau manager, raportul său de serviciu beneficiind de o stabilitate foarte ridicată.

Această stabilitate a fost gândită inițial tocmai pentru a proteja funcționarul profesionist de schimbările politice. În practică însă, în anumite instituții și mai ales în pozițiile cu influență asupra banilor, controalelor, autorizațiilor sau deciziilor administrative, stabilitatea poate produce și efectul invers: apariția unor centre de putere administrativă extrem de greu de dislocat.

Rotație în posturile sensibile

În zone în care același funcționar controlează o perioadă foarte lungă proceduri sensibile, relația cu operatorii economici, autorizații, inspecții, controale sau alte decizii importante, riscul apariției unor rețele informale și al unor relații de dependență crește.

Rotația periodică este concepută tocmai pentru ruperea acestor relații de lungă durată și pentru reducerea riscurilor de corupție, favoritism și capturare instituțională.

Într-o asemenea logică, un șef din administrație nu ar mai trebui să considere postul ocupat drept o proprietate profesională pe termen nelimitat.

Mandatul, evaluarea performanței și, în zonele sensibile, rotația schimbă raportul: instituția trebuie să fie stabilă, nu neapărat persoana care controlează timp de decenii aceeași zonă de putere administrativă.

Un prim pas spre „debaronizarea” administrației

Din această perspectivă, reforma poate fi privită drept un prim pas spre o veritabilă debaronizare administrativă.

Fenomenul „baronilor” nu este exclusiv politic. În jurul administrației centrale și locale se pot forma, în timp, structuri de influență în care persoane aflate de foarte mulți ani în poziții-cheie ajung să controleze informația, circuitele administrative, relațiile cu mediul privat și chiar accesul noilor conduceri politice la mecanismele reale ale instituției.

Stabilitatea funcționarului public rămâne esențială pentru protejarea administrației de epurări politice după fiecare schimbare de guvern. Reforma încearcă însă să traseze o frontieră între stabilitatea corpului profesionist al administrației și transformarea anumitor funcții de conducere în poziții practic intangibile.

Important este că aceste două niveluri trebuie diferențiate juridic. Legea 165/2026 publicată acum introduce deja mecanismele de promovare pe competențe, extinderea carierei și noile standarde de integritate. Mandatele pentru funcțiile de conducere și rotația în funcțiile sensibile sunt componente ale pachetului mai larg de reformă elaborat în cadrul Jalonului 418 și menționat de Transparency International România, nu prevederi care apar ca atare în forma promulgată a Legii 165.

Direcția generală este însă trecerea de la o administrație în care poziția și vechimea pot crea putere aproape permanentă la una în care competența, performanța, integritatea și responsabilitatea trebuie să justifice menținerea și evoluția într-o funcție publică.

Jalonul 418 din PNRR vizează chiar intrarea în vigoare a actelor juridice pentru adoptarea unor cadre de gestionare a resurselor umane bazate pe merit și competențe în administrația publică centrală. În iunie, ANFP raporta un grad de realizare tehnică de 98% pentru acest jalon.

Dacă întregul mecanism conceput în cadrul reformei va fi dus până la capăt și aplicat efectiv, schimbarea ar putea depăși cu mult o simplă modificare birocratică a Codului administrativ. Ar însemna prima încercare sistematică de a limita apariția unor „feude” administrative, fără a sacrifica independența funcționarilor profesioniști în fața politicului.