„Război Rece pe roți”: De ce SUA trag frâna de mână mașinilor din China

Canadienii și mexicanii care cumpără vehicule fabricate în China s-ar putea afla în imposibilitatea de a le conduce pe teritoriul Statelor Unite, dacă un proiect de lege anunțat recent va fi adoptat la Washington.

Proiectele de lege anterioare aprobate de Congresul american au restricționat importul vehiculelor fabricate în China pe piața americană, însă noua legislație îi vizează direct pe șoferii care doar vizitează SUA. G4Media i-a întrebat pe experți în piața auto ce se ascunde în spatele acestui “Război Rece pe roți” între cele două superputeri.

Informația pe scurt:

·        SUA vor să interzică intrarea vehiculelor conectate chinezești din Canada și Mexic

·        Washingtonul acuză mașinile inteligente de spionaj cibernetic și colectare de date critice

·        Decizia vine după ce Ottawa a redus tarifele pentru vehiculele electrice din China

·        Legislația apără industria auto americană de competiția ieftină a Beijingului

·        Măsura blochează mașinile, software-ul și componentele hardware de origine chineză

·        Analiștii arată că securitatea națională și protecționismul economic se suprapun perfect

Un proiect important

Cunoscut sub numele de Protecting America from Chinese Cars Act (Legea privind protejarea Americii de mașinile chinezești), documentul propus de politicieni din statul Michigan ar urma să interzică vehiculelor chinezești să intre în SUA dinspre Canada sau Mexic. (https://www.congress.gov/bill/119th-congress/house-bill/9162/text) Michigan este epicentrul istoric, economic și politic al industriei auto americane, găzduind sediile giganților “Big Three” (General Motors, Ford, Stellantis), cea mai mare densitate de ingineri și furnizori din domeniu, dar și centrul de putere al influentului sindicat United Auto Workers (UAW).

Proiectul de lege este inițiat de senatoarea americană Elissa Slotkin și de Haley Stevens, membră a Camerei Reprezentanților. Ambele reprezintă statul Michigan și fac parte din Partidul Democrat.

Conform unui comunicat de presă emis de biroul senatoarei Slotkin: “Această legislație reprezintă un pas semnificativ către protejarea securității noastre naționale și a industriei auto din SUA. Industria auto chineză este puternic subvenționată de Partidul Comunist Chinez, ceea ce îi permite să își submineze concurenții și să inverseze rapid piețele noi. Am văzut cum acest proces s-a desfășurat într-un ritm alert în Europa și America de Sud.”

Comunicatul adaugă că vehiculele chinezești “au obținut rapid o cotă de piață de aproximativ 15%” în Mexic și face trimitere la acordul comercial al Canadei cu China, care “va reduce dramatic tarifele vamale pentru zeci de mii de vehicule chinezești. Amenințarea vehiculelor conectate din China este acum chiar în curțile noastre din spate, la Nord și la Sud.”

Reamintim că, în 2024, Canada a impus o taxă vamală de 100% asupra vehiculelor provenite din China, reflectând o măsură similară adoptată în SUA sub Administrația Biden.

În ianuarie 2026 însă, un nou acord comercial canadian cu guvernul de la Beijing a inclus reducerea tarifului vamal pentru vehiculele electrice (EV) produse în China la 6,1%, așa cum era înainte de majorare. (https://driving.ca/column/motor-mouth/carney-canada-chinese-ev-electric-tariff-car-auto-industry) Acordul actual limitează importurile la 49.000 de vehicule electrice, număr prevăzut să crească la 70.000 în următorii cinci ani, însă mai mult de jumătate dintre acestea vor trebui să aibă un preț sub 35.000 de dolari. (https://driving.ca/column/lorraine/canada-china-agreement-auto-industry-chinese-ev)

În timp ce se așteaptă ca majoritatea vehiculelor electrice ieftine să provină de la companii care nu au încă o rețea de distribuție în Canada – printre care se vor număra cel mai probabil BYD și Chery -, creșterea anterioară a tarifelor a afectat și unii producători existenți deja pe piață.

De exemplu, Tesla a vândut 44.000 de exemplare Model Y în Canada în 2023 din fabrica sa din Shanghai, dar a schimbat ulterior sursa de import către uzina din Germania. Polestar a oprit temporar importul modelului Polestar 2 produs în China pentru anul 2026, însă a readus versiunea 2027 în showroom-uri. Alături de compania-mamă Volvo, Polestar este deținută de grupul chinez Geely.

Premierul Mark Carney a bătut palma cu chinezii în ianuarie în contextul în care, confruntat cu amenințările tarifare ale Administrației Trump și intensificarea retoricii privind “al 51-lea stat” al SUA, guvernul de la Ottawa încearcă să scape de dependența americană.  Carney își reorientează politica externă, intensificând diversificarea diplomatică și economică prin relansarea relațiilor cu alți parteneri internaționali, precum India și Europa, dar și China. (https://www.g4media.ro/strategie-lucida-sau-esec-previzibil-amenintata-de-trump-canada-se-apropie-rapid-de-europa.html)

Mulți politicieni canadieni de opoziție și reprezentanți ai industriei auto din țara frunzei de arțar au criticat atunci acordul încheiat de premierul liberal de la Ottawa cu Beijingul, mai ales după ce, cu mai puțin de un an înainte, Carney aevertizase că China este cea mai mare amenințare la adresa Canadei. (https://driving.ca/column/motor-mouth/carney-canada-chinese-ev-electric-tariff-car-auto-industry) “Acordul său (cu China) va permite accesul a 50.000 de vehicule electrice pe străzile noastre, punând în pericol securitatea noastră și locurile de muncă din industria auto,” a comentat liderul conservator, Pierre Poilievre, la momentul respectiv. (https://www.cbc.ca/news/politics/carney-meeting-xi-china-9.7047880)

Revenind la inițiativa Protecting America from Chinese Cars Act, aceasta stipulează: “Vehiculele de astăzi pot colecta și transmite cantități enorme de date – geolocalizarea șoferilor, cartografierea infrastructurii critice, imagini video complete și multe altele. Aceste «vehicule conectate» sunt colectoare mobile de date – adunând informații care ar pune în pericol securitatea noastră națională dacă ar cădea în mâinile adversarilor noștri. Sunt, în esență, un «TikTok pe roți».”

Proiectul adaugă că vehiculele conectate “ar putea fi, de asemenea, accesate de la distanță și manipulate,” iar această capacitate “în mâinile adversarilor noștri prezintă un risc uriaș pentru siguranța și securitatea noastră”.

Ca soluție, proiectul de lege prevede următoarele măsuri:

·        Interzice intrarea în Statele Unite a vehiculelor conectate din China și din alte națiuni adverse. Aceasta include vehicule conectate fabricate sau proiectate în China, precum și vehicule fabricate de o companie chineză sau de o entitate în care companiile chineze dețin o participație mai mare de 15%.

·        Stabilește un proces prin care producătorii auto pot solicita o autorizație specifică pentru a permite vehiculelor altfel interzise să intre în SUA. Autorizațiile specifice ar putea fi acordate doar în condiții stricte, cu transparență și sub supravegherea Congresului.

·        Solicită Serviciului Vamal și de Protecție a Frontierelor din SUA (CBP) să elaboreze reguli și proceduri pentru punerea în aplicare a acestor interdicții, inclusiv redactarea unei liste cu vehiculele interzise, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Până acum, noua lege Protecting America from Chinese Cars Act a fost doar anunțată în cadrul conferinței de politici publice Mackinac Policy Conference (care reunește reprezentanți ai industriei și ai guvernului pentru a contura viitorul statului Michigan) și nu a avansat în procesul legislativ.

Slotkin este o fostă ofițeră a Agenției Centrale de Informații (CIA) care a lucrat în funcții de securitate națională la Pentagon în timpul Administrațiilor Bush și Obama. Democrata a propus un proiect de lege similar în calitate de membră a Camerei Reprezentanților din SUA în iunie 2024, însă acel proiect nu a fost supus la vot.

Strategie agresivă

Senatoarea Slotkin a co-inițiat anterior și Connected Vehicle Security Act of 2026 – Legea privind securitatea vehiculelor conectate din 2026 – împreună cu Bernie Moreno, senator republican din Ohio. (https://www.congress.gov/bill/119th-congress/senate-bill/4429) Acea lege urmărește să împiedice intrarea vehiculelor chinezești, precum și a componentelor hardware și software ale acestora, pe piața americană în orice etapă – producție, import sau vânzare. Proiectul a primit susținerea mai multor companii și organizații, inclusiv din partea sindicatelor United Auto Workers și Teamsters, precum și de la General Motors, Ford, Stellantis, Honda și producători de fontă și oțel, dar și a comunității de securitate națională din Statele Unite.

Acel proiect a fost introdus în Congres în aprilie 2026. Proiectul de lege inițiat de senatorii Slotkin și Bernie Moreno a fost aprobat zilele trecute de Comisia pentru Comerț din Senat cu sprijin bipartizan unanim. (https://www.slotkin.senate.gov/2026/07/27/what-they-are-saying-slotkin-moreno-bill-to-ban-chinese-vehicles-passes-key-senate-committee-with-bipartisan-support/)

Legislația este concepută pentru a proteja industria auto americană împotriva amenințării tot mai mari reprezentate de vehiculele fabricate în China. Prin blocarea vehiculelor, a programelor software și a componentelor hardware critice din China în fiecare etapă – de pe benzile de producție din fabrici și până în parcările reprezentanțelor auto-, proiectul de lege garantează că datele colectate pe drumurile din SUA nu pot fi redirecționate către guvernul chinez.

În baza acestei legislații, Departamentul de Comerț ar avea autoritatea de a revizui – și potențial de a bloca – orice vânzare, import sau altă tranzacție care:

·        Implică un vehicul conectat sau o componentă proiectată, construită ori furnizată de orice entitate aflată sub controlul sau jurisdicția unei țări de interes, inclusiv China. Aceasta include vehiculele conectate și componentele fabricate de companii chineze care operează în țări terțe, cum ar fi Mexic;

·        Prezintă un risc nejustificat sau inacceptabil – inclusiv riscul de sabotaj sau subversiune a altor sisteme electronice, riscuri la adresa infrastructurii critice sau orice alt risc inacceptabil pentru securitatea națională ori pentru siguranța americanilor.

De asemenea, ca parte a aceleiași strategii agresive a Administrației de la Washington, în 2024, președintele Joe Biden a introdus un act numit Protecting America from Connected Vehicle Technology from Countries of Concern. (https://www.presidency.ucsb.edu/documents/fact-sheet-protecting-america-from-connected-vehicle-technology-from-countries-concern)

Acesta “interzice vânzarea sau importul vehiculelor conectate care încorporează anumite tehnologii, precum și importul componentelor specifice din țări de interes, în special din Republica Populară Chineză și Rusia… Aceste țări ar putea folosi tehnologiile critice din lanțurile noastre de aprovizionare pentru supraveghere și sabotaj în scopul subminării securității naționale.”

Administrația Biden-Harris a propus atunci măsuri drastice pentru a bloca accesul vehiculelor conectate și al componentelor provenite din țări de risc strategic – în special China și Rusia – pe piața din Statele Unite. Măsura, coordonată de Departamentul de Comerț, a vizat interzicerea vânzării și importului de vehicule care integrează tehnologii critice de conectivitate (VCS) și de conducere autonomă (ADS). Decizia a fost fundamentată pe motive de securitate națională, Washingtonul avertizând că senzorii, camerele și sistemele digitale de la bord pot fi exploatate de Beijing sau Moscova pentru spionaj cibernetic, cartografierea infrastructurii critice sau chiar acte de sabotaj de la distanță.

Concret, normele propuse vizează atât modulele de comunicare (Wi-Fi, Bluetooth, rețele celulare și satelit), cât și software-ul care permite operarea autonomă a mașinilor.

Departamentul de Comerț al SUA a aprobat măsura ca normă administrativă la începutul lunii ianuarie 2025. Calendarul de aplicare este conceput etapizat: restricțiile privind software-ul vor intra în vigoare începând cu modelele anului 2027, în timp ce interdicțiile pentru componentele hardware vor fi aplicate din anul de model 2030 (sau de la 1 ianuarie 2029 pentru unitățile fără an de model). Pentru a preveni șocurile majore pe lanțurile de aprovizionare, măsura prevede posibilitatea acordării unor derogări excepționale, în special pentru producătorii de talie mică.

Această inițiativă completează o strategie economică și geopolitică mai amplă de protejare a industriei auto americane. Ea vine în continuarea majorării tarifelor vamale la 100% pentru vehiculele electrice chinezești și a stimulentei oferite prin Inflation Reduction Act, care condiționează creditele fiscale de asamblarea locală în America de Nord. Prin îmbinarea restricțiilor tehnologice cu barierele comerciale, Casa Albă încearcă să elimine dependența de lanțurile de aprovizionare străine și să asigure un teren de joc echitabil pentru producătorii interni în tranziția către noua generație de automobile.

Noul proiect propus de Slotkin și Stevens merge un pas mai departe, interzicând oricui să treacă frontiera la volanul unui astfel de vehicul.

Războiul Rece pe roți

Analiștii contactați de G4Media spun că miza reală din spatele ofensivei americane împotriva vehiculelor chinezești depășește cu mult simpla dezbatere despre tarife vamale. Prin măsuri radicale – de la propunerea de interzicere totală a accesului peste granițe a mașinilor conectate dinspre Canada și Mexic, până la proiectul Connected Vehicle Security Act votat în Senat -, Washingtonul își conturează o strategie dublă.

Pe de o parte, Casa Albă invocă riscuri acute de securitate națională, catalogând computerele de bord, senzorii de conducere autonomă și modulele de conectivitate drept veritabile instrumente de spionaj cibernetic – un “TikTok pe roți,” așa cum a fost descris, capabil să mapeze infrastructura critică și să colecteze date sensibile despre cetățenii americani.

Pe de altă parte, dincolo de retorica oficială privind protecția datelor, pulsul acestei bătălii se dă în inima industrială a Statelor Unite: statul Michigan. Pentru giganții din Detroit – General Motors, Ford și Stellantis – precum și pentru puternicul sindicat UAW, valul de vehicule electrice ieftine și masiv subvenționate de la Beijing reprezintă o amenințare existențială.

Cu producători chinezi precum BYD sau Geely extinzându-și rapid prezența în Europa, America de Sud și la granițele nord-americane, politicienii din Michigan încearcă să închidă orice portiță comercială înainte ca piața locală să fie inundată.

Și, totuși, de ce vrea Washingtonul să tragă frâna de mână mașinilor provenite din China – sunt vehiculele electrice chinezești o amenințare autentică la adresa securității naționale a SUA sau doar pretextul perfect pentru a proteja industria auto americană de competiția Beijingului?

“Răspunsul este, cel mai probabil, ambele,” ne-a spus profesorul David Bailey de la Birmingham Business School. “Washingtonul are preocupări autentice legate de securitatea națională în privința vehiculelor conectate și a lanțurilor critice de aprovizionare. Însă este la fel de clar că aceste preocupări oferă, de asemenea, o acoperire politică pentru protejarea unei industrii auto autohtone care se chinuia să facă față avantajelor Chinei în materie de scară și costuri.”

În opinia expertului, “securitatea națională face parte din poveste, dar nu este întreaga poveste. Vehiculele electrice chinezești au devenit cele mai competitive din lume la capitolul preț, iar SUA folosesc argumente de securitate pentru a justifica o politică industrială ce ar fi fost mult mai greu de apărat politic dacă era prezentată ca un simplu protecționism.”

Profesorul Bailey s-a declarat convins că “nu este vorba cu adevărat despre mașini. Este vorba despre competiție strategică. Vehiculele electrice se află la intersecția dintre producție, software, baterii, date și minerale critice. Odată ce le privești ca pe o infrastructură strategică, mai degrabă decât ca pe niște produse de consum, politica industrială și securitatea națională devin aproape imposibil de separat.”

De aceea, expertul de la Universitatea din Birmingham afirmă că “preocupările de securitate nu sunt inventate, dar sunt, de asemenea, destul de convenabile. Vehiculele electrice chinezești reprezintă o provocare competitivă pentru producătorii americani, iar securitatea națională oferă o justificare juridică și politică mult mai puternică pentru restricționarea importurilor decât simpla afirmație: «Ne protejăm industria auto».”

Bailey a spus că “dacă ar fi fost vorba doar despre securitate cibernetică, răspunsul s-ar fi concentrat probabil pe standarde și inspecții. Faptul că tarifele și restricțiile pe piață sunt în prim-plan îți arată că este vorba la fel de mult despre conservarea capacității industriale și a locurilor de muncă, pe cât este despre gestionarea riscurilor de securitate.”

Profesorul de la Universitatea din Birmingham a afirmat: “Este o alegere falsă să întrebi dacă este vorba despre securitate sau protecționism. Administrația Biden, iar acum Administrația Trump, au tratat din ce în ce mai mult reziliența economică drept securitate națională. În acest cadru, prevenirea dependenței de vehiculele electrice chinezești și protejarea producției interne sunt văzute ca obiective care se consolidează reciproc.”

În opinia expertului britanic, “vehiculele electrice chinezești pot fi factorul declanșator, dar ținta este mult mai mare. Washingtonul dorește să evite repetarea celor întâmplate cu panourile solare și telecomunicațiile, domenii în care China a ajuns să domine lanțurile globale de aprovizionare. Automobilul este, în realitate, un vehicul pentru o luptă mai amplă privind leadershipul tehnologic.”

Concluzia analistului este că “securitatea este limbajul; politica industrială este strategia. SUA nu încearcă doar să țină la distanță vehiculele potențial riscante: încearcă să câștige timp pentru ca propriii săi producători să poată fi competitivi în industria definitorie a generației următoare.”

De partea sa, profesorul Art Wheaton de la Buffalo Co-Lab, director al Studiilor de Muncă la ILR School de la Universitatea Cornell, a spus pentru G4Media că “vehiculele electrice chinezești sunt mai degrabă o amenințare economică” pentru Washington. “Chinezii devansează concurența la capitolul tehnologiei electrice și al prețului. De asemenea, acuzațiile privind subvențiile guvernamentale neloiale fac din acest caz o temă extrem de importantă. Multe națiuni au impus tarife vamale mari sau cote de import pentru a încetini acapararea cotei de piață,” a afirmat expertul. Wheaton s-a referit și la bateriile mai avansate care “depind de metalele rare, iar China deține o putere și un control semnificativ asupra acestor materii prime.”

Profesorul Willy C. Shih de la Baker Foundation Professor of Management Practice a Harvard Business School din Boston a răspuns la întrebarea G4Media despre pericolul pentru securitatea națională a SUA și concurența pentru industria auto americană, afirmând: “Două idei oarecum contradictorii: israelienii au demonstrat riscul rețelelor de camere conectate prin spargerea camerelor de supraveghere a traficului din Teheran, însă, în egală măsură, supracapacitatea uriașă a industriei auto chineze, alături de poziția sa tehnologică și de costurile reduse, reprezintă o amenințare mortală pentru producătorii auto din SUA. Deci ambele…”

O idee împărtășită și de Ilaria Mazzocco, director adjunct și cercetător senior, Catedra Trustee în Afaceri și Economie Chineză de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), care ne-a spus: “Răspunsul este câte puțin din ambele. Există câteva vulnerabilități evidente asociate cu vehiculele conectate, astfel încât preocupările de securitate națională sunt reale, însă faptul că soluția a devenit atât de rapid izolarea producătorilor chinezi de pe piață – mai degrabă decât identificarea unor strategii de atenuare a riscurilor – sugerează că există și preocupări economice mai ample. Există mulți decidenți politici care se uită la ce se întâmplă în Europa și consideră că producătorii auto din SUA s-ar putea să nu supraviețuiască unei competiții directe cu China. Prin urmare, cele două preocupări – securitatea națională și competitivitatea economică – sunt, pentru moment, aliniate în mare măsură.”

Tot de la CSIS ne-a răspuns și consilierul senior Scott Kennedy, care ne-a spus: “Există riscuri reale de securitate pentru Statele Unite legate de vehiculele conectate și autonome importate din China, în principal în ceea ce privește securitatea datelor. Cu toate acestea, aceste riscuri pot fi atenuate printr-o serie de măsuri, inclusiv prin cerința ca software-ul să provină din surse interne, păstrarea tuturor datelor colectate pe teritoriul Statelor Unite și aplicarea de restricții geografice (geofencing) privind zonele în care mașinile pot circula sau în care pot fi colectate date. Acestea sunt, de altfel, exact tipurile de restricții pe care China însăși le are deja în vigoare.

Există, de asemenea, problema subvențiilor de stat, care le permit mașinilor chinezești să aibă prețuri mult mai mici decât cele ale concurenților. Această problemă poate fi rezolvată printr-o combinație de tarife vamale și cote de import.

Ideea că singura soluție este interzicerea completă a mașinilor chinezești pe piața americană – pe motiv că aceste riscuri de securitate și de concurență loială nu ar putea fi gestionate corespunzător – este cel mai probabil influențată de puterea politică a industriei auto din SUA. Marea majoritate a țărilor nu interzic categoric mașinile chinezești, deoarece au ajuns la concluzia că aceste riscuri pot fi atenuate.”

În final, cred comentatorii, abordarea Washingtonului marchează granița incertă unde protecționismul economic se contopește cu geopolitica pură. Fie că vorbim despre blocarea aplicațiilor software de la bordul modelelor 2027 sau despre restricționarea componentelor hardware prevăzută pentru deceniul următor, mesajul SUA este clar: America își ridică o barieră tehnologică și industrială de netrecut în fața Chinei, transformând automobilul din simplu mijloc de transport în principala linie de front a competiției dintre cele două mari puteri globale.

Surse: Driving, CBC, congresss.gov, senate.gov, ucsb.edu