Raportul secret al Securității din 1968 / Cum a trăit un grup de ofițeri români zdrobirea „Primăverii de la Praga” / Au fost sechestrați de militarii sovietici și felicitați de cehoslovaci

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a dat publicității pe pagina de Facebook un document istoric inedit: o notă de informare redactată de o delegație militară română aflată în Cehoslovacia chiar în momentele în care trupele Tratatului de la Varșovia au invadat țara pentru a pune capăt reformelor democratice inițiate de Alexander Dubček.

Condusă de generalul-maior Paul Cheler, echipa de trei ofițeri români sosise pe 20 august 1968 pentru o aplicație tactică la invitația Ministerului Apărării de la Praga.

Invazia declanșată în noaptea de 20 spre 21 august a blocat delegația pe teritoriul cehoslovac timp de zece zile, iar raportul ulterior oferă detalii inedite despre tacticile de ocupare folosite de URSS, brutalitatea la adresa conducerii de la Praga și reacția populației locale.

Sechestrați de sovietici și invitați să plece la Moscova

Garnizoana Mlada, unde se afla Divizia 13 tancuri cehoslovacă și unde fusese cazată delegația română, a fost complet blocată de trupele sovietice la primele ore ale dimineții de 21 august. Când ofițerii români au încercat să plece spre Ambasada României din Praga, s-au lovit de refuzul categoric al forțelor de ocupație.

„În încercarea delegației noastre de a părăsi garnizoana și a se deplasa la Ambasada Republicii Socialiste România din Praga, a fost reținută – printr-o atitudine complet necorespunzătoare – de către ofițeri și soldați sovietici înarmați”, se precizează în documentul securității.

Comandamentul sovietic a încercat să-i izoleze pe ofițerii români și să-i îmbarce spre URSS, însă aceștia au refuzat ferm.

„[Reprezentantul Comandamentului Unificat] i-a propus, în repetate rânduri, ca împreună cu el și ceilalți ofițeri invitați să se deplaseze cu un avion militar la Moscova. Această propunere a fost refuzată”, scrie în document.

Cu sprijinul militarilor cehoslovaci, delegația română a reușit abia pe 22 august să evadeze din garnizoană și să ajungă la ambasada din Praga.

Strategia spionajului sovietic: „Turiști” sub acoperire și operațiuni pe aeroport

Documentul publicat de CNSAS detaliază modul în care URSS a pregătit invazia în cel mai mic detaliu, cu săptămâni înainte. Punctele strategice au fost cercetate de ofițeri sovietici îmbrăcați în haine civile, care s-au prezentat drept turiști.

„Recunoașterea punctelor și obiectivelor importante din orașul Praga și din alte mari centre politico-administrative au fost executate cu circa 10 zile înainte de către ofițeri sovietici îmbrăcați în haine civile, ca turiști, și care în noaptea de 20/21.08 și-au schimbat hainele și au constituit statul major al comandamentului suprem al trupelor ocupante”, scrie securitatea citându-i pe ofițerii prezenți în Cehoslovacia.

Apreciat drept un element cheie al operațiunii, Aeroportul central din Praga a fost capturat prin contrabandă de cadre militare și diversiune aeriană.

„În ziua de 20.08. către orele 21,30, cu cursa normală Varșovia – Praga (avion IL-18) au sosit 80 de ofițeri sovietici – sub acoperire de turiști – îmbrăcați în haine civile și care ulterior s-au dovedit că au fost și înarmați. […] După aproximativ 15 minute, un alt avion IL-18 sovietic a cerut aprobarea să aterizeze, pe motiv că are o defecțiune la bord”, se precizează în document.

După ce și al treilea avion a aterizat fără permisiune, peste 200 de ofițeri sovietici înarmați au blocat aerogara, împiedicând turnul de control să alerteze autoritățile și preluând coordonarea zborurilor militare de desant.

Ultimatumul militar și neutralizarea armatei cehoslovace

Infiltrarea a mers până la nivelul reprezentanților oficiali ai Tratatului de la Varșovia. În noaptea invaziei, la ora 23:25, generalul-locotenent Iamșcicov — până atunci reprezentant al Comandamentului Unificat pe lângă Armata Cehoslovacă — s-a prezentat direct la ședința Consiliului Militar condusă de ministrul Apărării de la Praga.

„Îți fac cunoscut că la orele 23,20 trupele armatelor U.R.S.S., Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Ungare, Republicii Populare Bulgaria au trecut granița Cehoslovaciei și din acest moment eu comand aici. Statul major îl am format. Care îți este hotărârea?”, detaliază ofițerii români.

Garnizoanele cehoslovace au fost neutralizate din fașă prin blocarea depozitelor de muniție, o schemă exersată chiar în timpul aplicațiilor militare comune desfășurate în lunile anterioare.

Brutalitatea împotriva conducerii statului și „listele negre”

Raportul aduce mărturii despre modul în care a fost tratat liderul reformator Alexander Dubček și premierul Oldřich Černík de către trupele de ocupație.

„Ofițerul care a pătruns în cabinetul de lucru al tovarășului Dubcek a lovit telefoanele cu automatul distrugându-le, după care amenințându-l l-a întors cu fața spre perete obligându-l să stea cu mâinile în sus.”

Sursa citată de militarii români a precizat că liderii cehoslovaci au fost bruscați, deținuți în condiții umilitoare și chiar agresați fizic.

„Toți tovarășii arestați în frunte cu tovarășul Dubcek, din raionul Ujgorod (U.R.S.S.) au fost obligați să se deplaseze pe jos circa 50 km., timp în care au fost bruscați de către soldați. Ulterior au fost închiși în diverse închisori și bătuți, iar tovarășul Dubcek, în momentul când s-a întâlnit cu tovarășul Svoboda și ceilalți tovarăși din delegație, avea o rană vizibilă pe frunte.”

În paralel, KGB-ul a declanșat o val de arestări vizând intelectuali, ziariști și oameni de știință, mulți dintre aceștia alegând calea exilului de teama „listelor negre”.

Simpatia populației față de atitudinea României

România a fost singurul stat membru al Tratatului de la Varșovia care a refuzat să participe la invazii și a condamnat public acțiunea sovietică. Această poziție a marcat modul în care au fost tratați ofițerii români la Mlada și Praga.

La 22 august, soldații cehoslovaci au organizat ad-hoc un moment festiv pentru a-i felicita pe ofițerii români de Ziua Națională (23 August).

„Membrii delegației noastre au fost felicitați în limba română cu prilejul zilei de 23 August. După aceasta au fost invitați să vorbească soldaților, care s-au adunat spontan în fața clubului unității. În cuvântul său, generalul-maior Cheler Paul […] a informat masa de soldați a diviziei cehoslovace despre poziția partidului, guvernului și poporului român față de evenimentele din Cehoslovacia, lucru ce a fost primit cu mare entuziasm”, scriu ofițerii români.

Militarii români notează că, dacă la început populația civilă îi confunda uneori din cauza epoleților cu ofițerii sovietici, atitudinea localnicilor se schimba radical și devenea extrem de călduroasă imediat ce aflau că sunt români.