Radu Miruță descrie o luptă în interiorul Armatei: Oameni cu putere se opun modernizării și nu renunță la beneficii

Vicepremierul și ministrul Apărării, Radu Miruță, vorbește despre o confruntare internă pentru modernizarea Armatei Române. Potrivit acestuia, persoane cu putere de decizie, care și-au asigurat de-a lungul timpului anumite beneficii, s-ar opune reorganizării și schimbărilor cerute de noile realități militare. Miruță susține că primește frecvent informații despre nedreptăți și „mici aranjamente” ale unor superiori, în timp ce mii de angajați tehnici lucrează într-un sistem în care infrastructura modernă coexistă cu tehnologii vechi și servicii care nu au fost digitalizate.

Radu Miruță a descris, într-un interviu acordat Digi24, rezistența pe care afirmă că a întâlnit-o în interiorul Ministerului Apărării atunci când a încercat să introducă măsuri noi, să reorganizeze structuri sau să schimbe modul în care sunt folosite resursele umane și tehnologice.

Întrebat dacă în sistemul de apărare există un „filon național-ceaușist”, ministrul a evitat să folosească această etichetă, dar a vorbit despre o categorie de oameni care ar refuza schimbarea pentru a-și păstra beneficiile și pozițiile.

Miruță: Militarii reclamă nedreptăți și „mici aranjamente” ale superiorilor

Înainte de a vorbi despre blocajele din procesul de modernizare, Radu Miruță a afirmat că primește frecvent informații din partea militarilor privind nedreptăți produse în interiorul sistemului.

Potrivit ministrului, unii militari consideră că onoarea Armatei Române este afectată de aranjamentele făcute de persoane aflate în funcții mai înalte.

„Primesc des din partea militarilor date despre nedreptăți și despre cum onoarea Armatei Române nu este respectată prin tot felul de mici aranjamente între unii cu funcții mai mari”, a declarat Radu Miruță.

Ministrul Apărării a insistat asupra faptului că numeroși militari au ales această profesie din convingere, nu doar pentru siguranța unui loc de muncă. Tocmai de aceea, spune Miruță, nedreptățile din interiorul sistemului sunt resimțite mult mai puternic.

„Mulți militari ai Armatei Române s-au dus acolo din convingere, nu doar pentru a avea un serviciu. Pentru foarte mulți dintre ei este umilitor să fie nedreptățiți și nici măcar să n-ai puterea să reclami cuiva asta”, a afirmat vicepremierul.

Întrebat cine îi nedreptățește pe militari, Miruță a răspuns direct: „Superiorii”.

„Există un filon al oamenilor care nu vor să renunțe la beneficii”

Întrebarea despre existența unui „filon național-ceaușist” în sistemul de apărare a deschis una dintre cele mai dure părți ale interviului.

Miruță a refuzat să califice gruparea despre care vorbește drept „ceaușistă”, dar a descris o categorie de persoane care și-ar fi obținut anumite beneficii și care nu ar mai dori să renunțe la ele, chiar dacă activitatea și nevoile Armatei s-au schimbat.

„Nu știu dacă este ceaușist sau nu. Există un filon al oamenilor care, după ce și-au obținut niște beneficii, chiar dacă vremurile nu mai corespund activității, nu vor să renunțe și se opun oricărei metode de modernizare, de împrospătare a Armatei Române”, a declarat ministrul Apărării.

Acesta susține că opoziția nu vine de la persoane lipsite de influență, ci chiar de la oameni care ocupă funcții de decizie și care pot încetini sau bloca măsurile propuse.

„Este o luptă puternică, pentru că sunt oameni cu putere de decizie în Armata Română care se pun de-a curmezișul”, a spus Radu Miruță.

Ministrul nu poate schimba singur sistemul

Radu Miruță a explicat că puterea unui ministru este limitată de procedurile și circuitele de aprobare existente în interiorul sistemului militar. Introducerea unor măsuri noi, reorganizarea unor structuri sau mutarea unor persoane presupun avize și semnături din partea unor responsabili care pot fi chiar cei afectați de schimbări.

„Este provocarea ministrului să impună măsuri noi care, de fapt, pentru a fi impuse, trebuie să aibă și acceptul acestor oameni”, a declarat vicepremierul.

Potrivit acestuia, din exterior există impresia că ministrul poate decide și schimba imediat orice structură. În realitate, reorganizările și modificările de personal trebuie să parcurgă mai multe etape interne.

„Lumea spune: «Ești ministru». Este adevărat, dar și ei au o fișă a postului, sunt semnături pentru așa ceva. Eu pot doar să reorganizez, să-i mut pe oamenii de acolo”, a explicat Miruță.

Ministrul a arătat că una dintre principalele sale mize este schimbarea politicii de resurse umane, astfel încât aceasta să corespundă nevoilor actuale ale Armatei.

„Este o luptă pe care o văd în Ministerul Apărării și eu cred că politica de resurse umane trebuie ancorată în realitățile anului 2026”, a precizat acesta.

Aproximativ 3.000 de angajați tehnici în Ministerul Apărării

Radu Miruță a oferit drept exemplu zona de tehnologie și comunicații a Ministerului Apărării, despre care spune că numără aproximativ 3.000 de angajați cu atribuții tehnice.

Ministrul a comparat situația din instituție cu experiența sa anterioară în companii de tehnologie, susținând că echipe mult mai mici puteau gestiona activități desfășurate pe două continente.

„Sunt în Ministerul Apărării vreo 3.000 de oameni tehnici. Eu am lucrat în companii de tehnologie unde, dacă conduceam 100 de oameni, puteau fi răspunzători de activități pe două continente”, a declarat Miruță.

Vicepremierul a recunoscut însă că specialiștii din sistemul militar nu sunt plătiți la nivelul responsabilităților pe care le au. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că rezultatele obținute cu actualele resurse ar putea fi mult mai bune.

„Cu 3.000 de oameni tehnici, sigur, reclamă faptul că nu sunt plătiți corespunzător răspunderii, ceea ce este adevărat. Dar se pot face mult mai multe lucruri și am niște borne pe care mi le-am propus cu privire la așa ceva”, a spus Radu Miruță.

Unitățile sunt conectate, dar serviciile digitale nu au fost dezvoltate

Una dintre problemele concrete semnalate de ministru este diferența dintre infrastructura de comunicații deja existentă și modul în care aceasta este folosită.

Miruță susține că unitățile militare beneficiază de conexiuni la nivel IP, însă peste această infrastructură nu au fost dezvoltate și implementate suficiente servicii moderne. În același timp, Armata ar continua să plătească pentru tehnologii vechi care oferă funcții ce ar putea fi asigurate prin actuala rețea.

„Imaginați-vă că în fiecare unitate militară există conexiune la nivel IP, dar o serie de servicii care pot fi funcționale peste acest mediu comunicațional nici măcar nu s-a gândit cineva să le utilizeze și să le implementeze, timp în care se plătesc sume de bani pentru tehnologii vechi, pentru a obține același lucru”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Miruță, introducerea unor asemenea schimbări presupune și scoaterea unor responsabili din zona de confort pe care și-au construit-o în interiorul sistemului.

„Este o provocare pentru foarte mulți responsabili să iasă din propria stare de confort, unde stau destul de bine protejați, conectați”, a mai spus vicepremierul.

Modernizarea Armatei nu înseamnă doar achiziționarea de armament

Declarațiile lui Radu Miruță vin într-un moment în care România pregătește investiții masive în înzestrarea Armatei. Prin instrumentul european SAFE, Ministerul Apărării are în vedere 21 de proiecte, cu o finanțare estimată la aproximativ 9,6 miliarde de euro în perioada 2026-2030.

Proiectele vizează achiziționarea unor noi capabilități militare și implicarea industriei naționale în contractele de apărare. Declarațiile ministrului arată însă că modernizarea nu se reduce la cumpărarea unor sisteme noi de armament, ci presupune și reorganizarea structurilor, schimbarea politicilor de personal și digitalizarea procedurilor interne.

Chiar documentele strategice ale Ministerului Apărării identifică printre vulnerabilitățile sistemului procedurile birocratice „redundante sau nedigitalizate”, nevoia unui management predictibil al carierei și dificultatea introducerii tehnologiilor emergente.

Analiza Strategică a Apărării prevede revizuirea programului de transformare a Armatei și extinderea orizontului de planificare până în 2044. Documentul stabilește că România trebuie să dezvolte o forță mai flexibilă, mai bine dotată tehnologic și capabilă să răspundă noilor tipuri de amenințări.