Radu Marinescu pune OUG 13 pe masa Legii integrității: E o ipocrizie aici. Cei care au protestat atunci, tac acum la secretizarea averilor

Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, îi acuză de dublu standard pe cei care au protestat împotriva OUG 13, dar nu reacționează acum la modificările aduse proiectului Legii integrității. Acesta susține că forma ajunsă în Parlament elimină publicarea declarațiilor de avere și permite ca anumite conflicte de interese să rămână fără sancțiunea interdicției de a ocupa funcții publice.

Radu Marinescu a făcut declarațiile în emisiunea „OFF The Record”, difuzată de Mediafax, în contextul controverselor privind proiectul referitor la Agenția Națională de Integritate.

„E o ipocrizie aici”, a declarat fostul ministru, afirmând că persoanele care s-au opus vehement OUG 13 ar trebui să aplice același standard și actualelor modificări privind integritatea publică.

Radu Marinescu invocă precedentul OUG 13

Marinescu susține că problema centrală este introducerea unui prag sub care conflictul de interese ar putea să nu mai atragă interdicția ocupării unei funcții publice.

„Ar fi de așteptat să aibă același standard acum”, a spus fostul ministru, potrivit Mediafax.

Acesta a comparat controversa actuală cu reacțiile provocate de OUG 13, actul normativ care a scos în stradă sute de mii de oameni în 2017 din cauza modificărilor propuse în legislația penală.

În cazul actualului proiect, discuția nu privește eliminarea unei infracțiuni din Codul penal, ci posibilitatea ca anumite conflicte de interese constatate de inspectorii ANI să nu mai fie urmate de interdicția ocupării unei funcții publice.

Ce prevedea proiectul pregătit în mandatul său

Radu Marinescu afirmă că, la plecarea sa din Ministerul Justiției, exista o soluție elaborată împreună cu Agenția Națională de Integritate pentru păstrarea caracterului public al informațiilor relevante din declarațiile de avere și de interese.

După depunerea documentelor, sistemul ANI ar fi urmat să genereze automat o declarație de interese financiare. Aceasta trebuia să conțină numai informațiile care puteau fi publicate fără încălcarea deciziei Curții Constituționale privind protejarea datelor personale și a vieții private.

În acest mod, declarațiile complete ar fi fost transmise ANI, iar informațiile relevante pentru controlul public ar fi rămas accesibile cetățenilor.

Proiectul ar fi fost schimbat după o întâlnire politică

Fostul ministru susține că proiectul a fost modificat după plecarea sa și după o întâlnire la care au participat reprezentanții actualei coaliții. PSD nu ar fi luat parte la discuții, invocând faptul că un Guvern demis nu ar trebui să inițieze politici publice noi.

Marinescu afirmă că, în forma înregistrată ulterior în Parlament, mecanismul privind publicitatea declarațiilor nu se mai regăsește.

Totodată, proiectul ar conține prevederi noi privind conflictele de interese, inclusiv posibilitatea ca sancțiunea privind interdicția ocupării unei funcții publice să nu fie aplicată sub un anumit prag.

Au fost introduse și excepții pentru aleșii locali în cazul adoptării anumitor acte, iar sfera rudelor vizate de legislație ar fi fost restrânsă de la gradul al doilea la gradul întâi.

„Interesant este ale cui sunt aceste amendamente”, a afirmat Radu Marinescu.

PSD anunță amendamente la Legea integrității

Fostul ministru a precizat că a discutat cu conducerea PSD despre diferențele dintre proiectul pregătit în mandatul său și forma transmisă Parlamentului.

Partidul intenționează să depună amendamente pentru reintroducerea unei forme de publicitate a declarațiilor și eliminarea situațiilor în care conflictele de interese pot rămâne nesancționate.

Marinescu susține că PSD va sprijini doar o variantă acceptată și de Agenția Națională de Integritate, astfel încât România să poată îndeplini jalonul din PNRR fără diminuarea standardelor de integritate.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat anterior că Guvernul va susține în Parlament reintroducerea obligației ca declarațiile de avere să fie publicate pe site-urile instituțiilor. Proiectul nu se află încă în forma definitivă, urmând să fie dezbătut și amendat în Legislativ.