PSD lucrează cu „materialul clientului”: postarea lui Bolojan, depusă ca probă în instanță

PSD folosește chiar declarațiile publice ale lui Ilie Bolojan pentru a-și întări acțiunea prin care cere suspendarea unei hotărâri adoptate de Guvernul demis. Într-un set de note scrise depuse la Curtea de Apel București, social-democrații transformă postarea prin care premierul încerca să-i acuze că pun în pericol aproape un miliard de euro din PNRR într-un argument împotriva Executivului.

Postarea lui Bolojan ajunge probă la Curtea de Apel

Documentul a fost depus de PSD în dosarul nr. 4870/2/2026, aflat pe rolul Secției a IX-a de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. În această cauză, partidul solicită suspendarea executării H.G. nr. 571/2026, adoptată la 23 iulie de Guvernul condus de Ilie Bolojan.

Prin noile note scrise, PSD depune ca înscris capturile unei postări publicate de Bolojan la 28 iulie, după ce social-democrații contestaseră hotărârile adoptate de Executiv. Postarea nu se referă direct la H.G. nr. 571/2026, ci la Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030, aprobată inițial tot prin hotărâre de Guvern.

Legătura dintre cele două situații este importantă pentru apărarea PSD pentru că arată cum, după ce a susținut că actul privind biodiversitatea este legal, Bolojan a anunțat că îl retrage tocmai pentru că nu își poate asuma riscul ca acesta să fie suspendat de instanță. Conținutul a fost mutat apoi într-o propunere legislativă trimisă Parlamentului.

Guvernul demis, acuzat că adoptă politici pentru viitor

Conflictul pornește de la limitele constituționale ale unui Guvern demis. Executivul Bolojan și-a pierdut mandatul la 5 mai 2026, când Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură cu 281 de voturi. În această situație, articolul 110 alineatul (4) din Constituție permite Guvernului să îndeplinească numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice.

PSD susține că Executivul a depășit această limită prin adoptarea unor hotărâri care nu gestionează doar activitatea curentă, ci instituie politici, proceduri și obligații pentru viitor. Social-democrații au anunțat contestarea a 12 hotărâri și sesizarea Curții de Apel București, susținând că acestea urmează același tipar de depășire a competenței unui Guvern demis, ignorare a unor avize și exercitare a unor atribuții normative ample după retragerea încrederii Parlamentului.

H.G. nr. 571/2026 modifică reglementările privind compatibilitatea electromagnetică și punerea pe piață a echipamentelor radio. Actul introduce proceduri aplicabile în situații de urgență pe piața internă, inclusiv evaluarea cu prioritate a unor produse, autorizarea temporară a anumitor echipamente radio, noi reguli de supraveghere și sancțiuni. Hotărârea transpune prevederi ale Directivei europene 2024/2749 și a fost publicată în Monitorul Oficial la 27 iulie.

PSD nu contestă, în primul rând, obiectivul tehnic sau european urmărit, ci dreptul unui Executiv demis de a introduce asemenea mecanisme prin hotărâre de Guvern.

Bolojan oferă singur argumentul alternativei parlamentare

În postarea depusă acum la dosar, Bolojan afirma că Strategia biodiversității reprezintă un jalon PNRR și că neîndeplinirea acestuia ar putea atrage o penalitate de peste 970 de milioane de euro. El susținea că hotărârea fusese adoptată cu avizul Ministerului Justiției și că nu avea îndoieli asupra legalității sale.

Imediat după aceea, premierul admitea însă că nu își poate asuma riscul suspendării actului până la soluționarea definitivă a procesului și anunța retragerea hotărârii. Prevederile urmau să fie preluate într-un proiect depus la Senat.

Social-democrații arată că premierul a făcut, în practică, ceea ce ei susțineau că trebuie făcut de la început: în loc ca un Guvern demis să adopte o politică publică pe termen lung, conținutul normativ poate fi trimis Parlamentului, autoritatea legiuitoare care dispune de legitimitatea și competența necesare.

Astfel, alternativa indicată de PSD nu mai poate fi respinsă drept o construcție teoretică. Guvernul a retras actul nepublicat și, în aceeași zi, a mutat reglementarea pe traseul parlamentar. Potrivit notelor scrise, această conduită demonstrează că obiectivul public poate fi păstrat fără menținerea unei hotărâri vulnerabile în circuitul juridic.

„Urgența schimbă ritmul procedurii, nu titularul atribuției”

Argumentul PSD este că invocarea fondurilor europene, a unui termen-limită sau a urgenței nu poate crea o competență constituțională pe care Guvernul demis nu o mai are.

„Urgența schimbă ritmul procedurii, nu titularul atribuției”, arată PSD în notele depuse la instanță.

Dacă un act trebuie adoptat repede, Parlamentul poate fi convocat și poate lucra accelerat. Urgența poate justifica scurtarea termenelor, dar nu poate transforma un Guvern demis într-un Executiv cu puteri depline.

Postarea lui Bolojan confirmă că, atunci când a considerat că riscul juridic este prea mare, premierul a renunțat la hotărâre și a apelat la Parlament, fără să abandoneze obiectivul european invocat.

Strategia pentru conservarea biodiversității a fost înregistrată la Senat sub numărul B447/2026, ca propunere legislativă a unor parlamentari USR, și nu ca proiect de lege inițiat oficial de Guvern (competență pe care guvernul demis nu o mai are). La data redactării notelor PSD, fișa Senatului consemna că inițiatorii solicitaseră procedura de urgență, însă rubrica oficială „Procedura de urgență” avea mențiunea „Nu”.

PSD nu prezintă retragerea drept o mărturisire

Pentru a evita exagerarea argumentului, avocații PSD precizează că postarea lui Bolojan nu reprezintă o recunoaștere explicită a nelegalității. Premierul a afirmat, dimpotrivă, că nu are îndoieli asupra legalității hotărârii privind biodiversitatea.

PSD susține însă că relevantă este conduita instituțională, nu eticheta pusă de Bolojan propriilor decizii. Conducătorul autorității emitente a considerat riscul suspendării suficient de serios încât să retragă actul și să schimbe procedura normativă.

Această împrejurare nu dovedește automat că H.G. nr. 571/2026 este nelegală, dar poate întări existența unui „caz bine justificat”, condiție necesară pentru suspendarea unui act administrativ. Ea confirmă, potrivit PSD, că îndoielile privind activitatea normativă a Guvernului demis sunt reale și nu au fost inventate exclusiv pentru proces.

Avizul Ministerului Justiției, insuficient pentru problema constituțională

PSD atacă și argumentul lui Bolojan potrivit căruia actele ar fi fost adoptate cu avizul Ministerului Justiției.

În notele scrise se arată că un asemenea aviz privește conformitatea proiectului cu legislația și cu normele de tehnică legislativă, dar nu poate extinde competența constituțională a unui Guvern demis. Mai mult, simplul aviz al unui minister din componența aceluiași Executiv nu poate tranșa definitiv problema limitelor impuse de articolul 110 din Constituție.

PSD invocă, în contrapondere, avizele Consiliului Legislativ depuse deja la dosar, instituție care a ridicat obiecții tocmai în privința competenței Guvernului cu mandatul încetat.

Ce cere PSD instanței

Social-democrații solicită Curții de Apel București să primească postarea lui Bolojan ca înscris nou și să o analizeze împreună cu fișa proiectului B447/2026 de la Senat.

PSD cere instanței să rețină că suspendarea H.G. nr. 571/2026 nu ar produce automat un vid normativ, nu ar bloca activitatea autorităților și nu ar face imposibilă îndeplinirea angajamentelor României. Același obiectiv poate fi urmărit printr-o procedură constituțională necontestată, așa cum Guvernul însuși a procedat în cazul biodiversității.

Postarea prin care Bolojan intenționa să pună PSD la zid s-a întors astfel împotriva Guvernului. Premierul a vrut să demonstreze că social-democrații periclitează fondurile europene, dar a oferit în același timp dovada că suspendarea unei hotărâri nu blochează obiectivul public și că există o cale parlamentară alternativă.