Proiectul privind drepturile educaţionale ale minorităţilor naţionale, contestat de asociaţii ale românilor din Ucraina

Trei organizaţii care apără interesele cetăţenilor români din Ucraina au transmis un memoriu autorităţilor de la Bucureşti prin care cer să se intervină de urgenţă pe lângă conducerea de la Kiev pentru modificarea proiectului de lege nr. 16.119 privind drepturile educaţionale ale minorităţilor naţionale.

Memoriul a fost trimis preşedintelui Nicuşor Dan, ministrului interimar de Externe, Oana Ţoiu, preşedinţilor Comisiilor pentru românii de pretutindeni din cele două Camere ale Parlamentului, Cristina Dumitrescu şi Mircea Roşca, dar şi preşedinţilor Comisiilor de politică externă din Senat şi Camera Deputaţilor, Titus Corlăţean şi Hajdu Gabor, transmite Agerpres.

Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi şi Asociaţia Naţional-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa atrag atenţia că un proiect de lege înregistrat de Rada de la Kiev poate afecta grav învăţământul în limba română din comunităţile româneşti din Ucraina.

”Mai mulţi membri ai comunităţii româneşti din Ucraina au analizat proiectul iniţial, precum şi forma în care acesta a fost înregistrat în Rada Supremă. Am ajuns la concluzia că, deşi proiectul cuprinde unele prevederi care pot fi folositoare, rămâne un număr de chestiuni de mare însemnătate pentru păstrarea şcolilor şi a învăţământului în limba română şi care, în forma de acum, trebuie îndreptate. Noi suntem preocupaţi ca dreptul la educaţie în limba maternă să poată fi exercitat în fapt şi ca legislaţia ucraineană să ofere comunităţii noastre garanţiile necesare pentru păstrarea şcolilor, limbii şi identităţii sale, în deplină concordanţă cu obligaţiile asumate de Ucraina”, se arată în memoriu.

Iniţiatorii demersului subliniază că dreptul la educaţie în limba maternă este garantat de Constituţia Ucrainei.

„Art. 53 alin. (4) consacră dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale la educaţie în limba maternă, iar art. 22 alin. (3) interzice restrângerea conţinutului şi volumului drepturilor şi libertăţilor existente prin adoptarea unor legi noi sau modificarea celor în vigoare. În acelaşi sens, Tratatul politic de bază dintre România şi Ucraina din 1997 reafirmă dreptul persoanelor aparţinând minorităţii române de a fi instruite în limba maternă într-un număr necesar de şcoli şi instituţii şcolare de stat, ţinând seama de răspândirea geografică a minorităţii. Pentru noi, aceste prevederi înseamnă că dreptul la educaţie în limba română nu poate fi redus la existenţa unor clase sau la studierea limbii române ca materie, ci trebuie să fie asigurat printr-o reţea de şcoli şi instituţii în care această educaţie să poată fi desfăşurată în mod deplin”, se precizează în memoriu.

Demersul către autorităţile române vine într-un moment în care Comisia pentru educaţie, ştiinţă şi inovare a Radei Supreme a examinat deja, pe 6 octombrie, proiectul de lege şi a recomandat în unanimitate Parlamentului ucrainean adoptarea lui în primă lectură şi în ansamblu.

În acest context, cele trei asociaţii cer autorităţilor române să intervină de urgenţă pe lângă oficialii ucraineni pentru:

•  păstrarea şi garantarea reţelei tradiţionale de şcoli cu predare în limba română, ca formă firească de exercitare a dreptului la educaţie în limba maternă, prin revenirea la soluţii legislative existente anterior anului 2017, aşa cum s-a pronunţat şi Comisia de la Veneţia în avizele sale referitoare la legislaţia educaţională din Ucraina
• garantarea dreptului copiilor români de a primi educaţie în limba română până la sfârşitul învăţământului liceal şi profesional, la fel cum se bucură popoarele băştinaşe
• eliminarea formulărilor care permit ca limba română să fie folosită în educaţie doar „alături de” limba de stat, fără a se preciza în mod limpede care este limba principală de predare. ”Cerem ca, în şcolile româneşti, limba română să rămână limba principală de predare, iar aceeaşi disciplină să nu fie predată în paralel în limba ucraineană şi în limba română”, spun semnatarii memoriului.
• renunţarea la mecanismul prin care extinderea predării în limba de stat poate fi decisă la cererea unei majorităţi de două treimi dintre părinţi, mecanism care poate pune şcolile minoritare în situaţia de a-şi pierde treptat caracterul românesc
• instituirea unei excepţii pentru clasele cu predare în limba minorităţii de la pragul minim general de cinci elevi, astfel încât un număr redus de copii într-o localitate să nu fie, prin el însuşi, motiv pentru desfiinţarea clasei şi pierderea dreptului la educaţie în limba maternă.

Totodată, acestea cer instituirea unor excepţii pentru şcolile minorităţilor naţionale de la cerinţele generale privind liceele academice, garantarea continuităţii reţelei existente de instituţii de învăţământ în limba română şi luarea în considerare, la orice reorganizare, a necesităţii de a păstra această reţea; acordarea şi păstrarea statutului de instituţie de învăţământ a minorităţii naţionale pe baza unor criterii care să nu conducă la dispariţia treptată a şcolilor româneşti; asigurarea ca directorii, membrii conducerii şi personalul administrativ al instituţiilor de învăţământ care asigură educaţia în limba unei minorităţi naţionale să cunoască şi să poată folosi limba respectivei minorităţi, astfel încât dreptul la educaţie în limba română să nu se oprească la uşa clasei, şi adoptarea unor măsuri adecvate pentru revitalizarea educaţiei în limba română în localităţile în care aceasta se află în declin, nu folosirea dificultăţilor demografice ca temei pentru desfiinţarea şi mai multor şcoli.