Primele explicații oferite de CCR în conflictul Guvern-ÎCCJ pe salariile restante ale magistraților

Curtea Constituțională (CCR) a explicat succint, miercuri, printr-un comunicat de presă, motivul pentru care a respins demersul premierului interimar Ilie Bolojan cu privire la plata salariilor restante ale magistraților.

Judecătorii CCR au decis, cu majoritate de voturi, că este inadmisibilă cererea lui Bolojan privind un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce ÎCCJ a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță procesul legat de restanțele salariale.

Într-un comunicat de presă, CCR a explicat succint cum a interpretat speța.

„Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenței sale constante, atribuția prevăzută de art.146 lit.e) din Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar”, conform sursei citate.

Astfel, CCR nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești.

Argumentele prezentate de CCR:

• „Curtea a reținut că motivele invocate prin cererea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională privesc exclusiv aspecte ce țin de activitatea instanței judecătorești – soluționarea cererii de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor incidente –, chestiuni care vizează, în realitate, legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate și pot fi valorificate numai prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională, consacrat de art.146 lit.e) din Constituție.

• Curtea a mai reținut că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești, așa cum a statuat în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.988 din 1 octombrie 2008).

• În consecință, cererea domnului Ilie Gavril Bolojan, prim-ministru al Guvernului, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, excedează sferei conflictului juridic de natură constituțională și urmărește utilizarea atribuției prevăzute de art.146 lit.e) din Constituție în scopul reformării unei soluții pronunțată de o instanță judecătorească, finalitate incompatibilă cu competența Curții Constituționale”.

​​Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.