Prima reacție a lui Lucian Pahonțu în scandalul trecutului său: 'Nu am fost la baricada de la Intercontinental și nu am avut muniție'

Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază, răspunde pe larg acuzațiilor privind prezența sa în dispozitivele mobilizate împotriva manifestanților în decembrie 1989 și implicarea în evenimentele violente din iunie 1990. Șeful SPP recunoaște că a fost comandant de pluton în Trupele de Securitate și că s-a aflat în centrul Bucureștiului în noaptea de 21 decembrie, dar susține că unitatea sa nu a ajuns la baricada de la Intercontinental, nu avea muniție asupra sa și nu a intrat în contact cu revoluționarii. El respinge și acuzațiile privind Mineriada și anunță că așteaptă verificările CNSAS.

Este prima reacție amplă și detaliată a lui Lucian Pahonțu după investigația Recorder privind începutul carierei sale militare și rolul unității din care făcea parte în timpul Revoluției și al evenimentelor din iunie 1990.

Șeful SPP afirmă că acuzațiile sunt „neadevărate și lipsite de fundament” și încearcă să reconstituie, pe ore și locuri, traseul său și al militarilor aflați în subordine în zilele de 21 și 22 decembrie 1989.

„Decembrie 1989 și iunie 1990 sunt răni deschise ale României. Oamenii care au murit sau au suferit atunci, rudele lor și toți românii merită adevărul, iar cei care ocupă funcții de încredere publică au datoria să răspundă întrebărilor despre trecutul lor. De aceea răspund, cu fapte care pot fi verificate”, își începe Pahonțu punctul de vedere.

„Nu am desfășurat activități de poliție politică”

Lucian Pahonțu susține că nu și-a ascuns parcursul profesional și că datele despre cariera sa sunt disponibile de mai mulți ani în spațiul public.

El respinge încadrarea activității sale din acea perioadă în categoria faptelor de poliție politică și spune că verificările CNSAS ar trebui să clarifice acuzațiile.

„Poziția mea este simplă: nu am desfășurat niciodată activități care să vizeze încălcarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale și care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de «poliție politică». Având în vedere acțiunile mele din acea perioadă, am convingerea că acest aspect va fi evidențiat de verificările întreprinse de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, instituție care are la dispoziție toate mecanismele legale pentru a clarifica veridicitatea afirmațiilor mele”, afirmă șeful SPP.

Pahonțu respinge „cu fermitate” atât acuzația că ar fi fost implicat în reprimarea violentă a manifestațiilor din 21 și 22 decembrie 1989, cât și pe cea privind violențele împotriva protestatarilor din Piața Universității, în 13 și 14 iunie 1990.

Controversa privind CNSAS s-a amplificat după ce președintele Nicușor Dan a afirmat că, la numirea lui Pahonțu în fruntea SPP, ar fi existat o verificare inclusiv în relație cu această instituție. Vicepreședintele CNSAS Mădălin Hodor a declarat ulterior că nu există un verdict al Consiliului în cazul șefului SPP și că verificările sunt în desfășurare.

Pahonțu recunoaște că a fost ofițer în Trupele de Securitate

Directorul SPP confirmă că a absolvit Școala Militară de Ofițeri Activi de la Sibiu, la specializarea transmisiuni, și că, între 1987 și 1989, a fost comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate.

În decembrie 1989, avea 25 de ani, gradul de locotenent și conducea un pluton de transmisiuni din compania de asigurare de luptă și transport a Unității Militare 0305, aflată în structura Ministerului de Interne.

Pahonțu insistă asupra faptului că atribuțiile sale erau „exclusiv în domeniul transmisiunilor” și separă Trupele de Securitate de structurile care desfășurau activități informative și anchete penale.

„La momentul respectiv, Trupele de Securitate erau echivalentul Jandarmeriei Române de azi și nu trebuie confundate cu structurile de Securitate cu atribuții informativ-operative și de cercetare penală”, susține acesta.

Potrivit explicațiilor sale, compania din care făcea parte avea un rol de sprijin logistic. Aceasta includea un pluton de transmisiuni, unul de apărare antiaeriană, un pluton format din conducători auto și două structuri logistice, una dintre ele destinată gospodăriei agroalimentare.

Această prezentare îi aparține lui Lucian Pahonțu. Investigația Recorder amintește, în schimb, că Trupele de Securitate au făcut parte din aparatul militarizat al Ministerului de Interne, fiind implicate de-a lungul regimului comunist în misiuni de represiune și ordine publică.

Traseul descris de Pahonțu în noaptea de 21 decembrie

Șeful SPP relatează că, în seara zilei de 21 decembrie 1989, compania sa a primit succesiv ordine de deplasare în trei zone ale Capitalei.

În jurul orei 20:00, militarii au fost trimiși la Casa Scânteii, actuala Casă a Presei Libere. În jurul orei 21:00, au fost mutați pe platoul din fața restaurantului Cina, iar aproximativ o oră mai târziu au primit ordin să intre într-un dispozitiv de blocare pe strada 13 Decembrie, actuala stradă Ion Câmpineanu.

Pahonțu afirmă că plutonul său a rămas la intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei până la ora 02:00, în dimineața de 22 decembrie. Ulterior, militarii s-ar fi retras în camioanele unității și ar fi rămas acolo până dimineață.

„În seara zilei de 21 decembrie 1989, după ce am primit ordinul în jurul orei 22:00, am intrat în dispozitiv pe strada 13 Decembrie, la intersecția cu strada Academiei, fără a avea asupra noastră muniția care a rămas în lăzi sigilate, în camioanele parcate în zonă”, afirmă Pahonțu.

Acesta descrie un dispozitiv format din mai multe cordoane. La aproximativ 100 de metri în fața militarilor săi s-ar fi aflat un cordon al Miliției, iar la alți aproximativ 150 de metri, spre Bulevardul Nicolae Bălcescu, un cordon al Armatei. Pe bulevard s-ar fi aflat blindate și alte forțe ale Ministerului Apărării.

„În cele aproximativ patru ore în care ne-am aflat în dispozitivul de la intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei, nici eu și nici militarii aflați în subordinea mea nu ne-am modificat poziția și nu am avut vreun contact direct cu revoluționarii”, susține șeful SPP.

„Nu am fost la baricada de la Intercontinental”

Pahonțu neagă explicit una dintre principalele acuzații formulate în investigația Recorder: aceea că ar fi fost prezent cu unitatea sa în zona baricadei de la Intercontinental, unde represiunea din noaptea de 21 spre 22 decembrie s-a soldat cu morți, răniți și sute de persoane reținute.

„Reiterez, fără echivoc: în niciun moment din timpul evenimentelor din 21 și 22 decembrie 1989, nici eu, nici militarii aflați în subordinea mea nu am fost la baricada de la Intercontinental și nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, nu am avut muniție asupra noastră și nu am avut niciun contact cu revoluționarii, cu excepția momentului în care aceștia au fraternizat cu militarii”, afirmă Lucian Pahonțu.

Potrivit relatării sale, în dimineața de 22 decembrie, în jurul orei 09:00, plutonul a reintrat în dispozitivul de la intersecția străzilor 13 Decembrie și Academiei.

În fața militarilor săi s-ar fi aflat un cordon de ofițeri și subofițeri de Miliție, iar în spatele lor două blindate ale Armatei.

În jurul orei 10:00, spune Pahonțu, dispozitivul a permis accesul manifestanților în Piața Republicii, actuala Piață a Revoluției.

„Aceștia ne-au îmbrățișat și ne-au dat flori și mâncare”, relatează șeful SPP.

Ulterior, militarii s-ar fi întors la unitate. Pahonțu afirmă că muniția a fost verificată la sosire și că „nu lipsea niciun cartuș”.

El mai spune că aceeași versiune a evenimentelor a fost consemnată într-o declarație dată în martie 1990.

Invocă declarația fostului procuror al Dosarului Revoluției

În sprijinul apărării sale, Lucian Pahonțu citează o declarație publică a generalului Cătălin Ranco Pițu, fost procuror-șef al Secției Parchetelor Militare și magistratul care a instrumentat și semnat ultimul rechizitoriu din Dosarul Revoluției.

Potrivit fragmentului reprodus de șeful SPP, fostul procuror militar ar fi afirmat că Pahonțu nu a fost cercetat personal în ultimii 36 de ani și că declarația sa din dosar a fost luată în cadrul audierii cadrelor fostelor structuri militare ale regimului comunist.

„Nu există nicio probă că Pahonțu a participat la represiune. (...) Eu, ca anchetator, consider că nu mi-a scăpat nicio probă și că, în ceea ce îl privește pe Pahonțu, nu există niciun indiciu că a participat direct la comiterea unor infracțiuni”, este declarația atribuită de Lucian Pahonțu generalului Cătălin Ranco Pițu.

Faptul că o persoană nu a fost cercetată penal sau că nu există probe privind participarea directă la comiterea unor infracțiuni este distinct de dezbaterea publică privind apartenența la dispozitiv, rolul unității și răspunderea instituțională ori morală. Acestea sunt, de altfel, punctele asupra cărora relatările lui Pahonțu și concluziile investigației jurnalistice intră în contradicție.

Ce spune despre Mineriada din iunie 1990

Directorul SPP respinge și acuzațiile referitoare la implicarea sa în violențele împotriva protestatarilor din Piața Universității, în zilele de 13 și 14 iunie 1990.

Pahonțu afirmă că el și militarii din subordine au rămas în cazarmă în cele două zile și invocă documente păstrate în arhiva Jandarmeriei Române.

„Potrivit acestora, nici eu, nici militarii din subordinea mea nu am părăsit cazarma până în data de 15 iunie 1990, când am primit ordin să particip, cu 72 de militari, la menținerea ordinii publice în Piața Universității”, precizează acesta.

Șeful SPP susține că, la momentul sosirii sale în Piața Universității, manifestațiile și violențele se încheiaseră, iar minerii se retrăgeau din zonă pentru a reveni în Valea Jiului.

„În acea zi nu au avut loc manifestații în Piața Universității, nu au fost înregistrate violențe, iar minerii s-au retras din zona respectivă și au plecat spre Valea Jiului”, afirmă Pahonțu.

Investigația Recorder susține, pe baza unor documente și mărturii, că unitatea din care făcea parte actualul director al SPP a fost implicată în operațiunile din perioada respectivă. Pahonțu contestă însă că el sau plutonul său ar fi participat în 13 și 14 iunie.

Susține că activitatea sa a fost verificată în repetate rânduri

Lucian Pahonțu afirmă că activitatea sa a fost verificată de-a lungul anilor de instituțiile competente, inclusiv la numirea sa în funcția de director al SPP.

El consideră că eventualele fapte grave ar fi fost descoperite în cadrul acestor verificări sau în dosarele penale deschise privind Revoluția și Mineriada.

„De-a lungul timpului, activitatea mea a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate, inclusiv la numirea în funcția actuală, fiind imposibil ca faptele grave, de care sunt acuzat acum, să fi rămas nedescoperite și nesancționate, dacă ar fi existat”, afirmă Pahonțu.

Șeful SPP nu indică însă, în acest punct de vedere, un document sau un verdict CNSAS prin care să se fi stabilit că nu a avut calitatea de lucrător ori colaborator al fostei Securități. El spune că așteaptă ca verificările Consiliului să clarifice situația.

Controversa a apărut și după ce Nicușor Dan a declarat că Pahonțu ar fi fost verificat la numirea în funcție, inclusiv în relație cu CNSAS. Informațiile apărute ulterior au arătat că instituția nu emisese un verdict în cazul său.

Pahonțu își apără cei peste 20 de ani la conducerea SPP

În ultima parte a reacției, Lucian Pahonțu vorbește despre activitatea desfășurată de la preluarea conducerii Serviciului de Protecție și Pază, în decembrie 2005.

El susține că modernizarea instituției a fost construită pe „legalitate, neutralitate, echidistanță politică, eficiență și adaptabilitate” și că SPP a devenit o instituție apreciată la nivel internațional.

Pahonțu invocă programele de cooperare dezvoltate cu structuri din cadrul NATO, ONU și Uniunii Europene, precum și relațiile cu statele membre ale acestor organizații, în special cu Statele Unite.

„Profesionalismul ofițerilor SPP în cadrul misiunilor internaționale a fost confirmat, în repetate rânduri, prin comunicările oficiale și instituționale ale partenerilor noștri din întreaga lume”, afirmă directorul Serviciului.

El spune că acuzațiile îi afectează demnitatea și cariera militară și solicită clarificarea lor cât mai rapidă.

„De-a lungul carierei mele, am pus accent pe respectul față de oameni și mi-am ghidat acțiunile după valori precum integritate, loialitate, respect și responsabilitate”, își încheie Lucian Pahonțu punctul de vedere.

Contextul scandalului Pahonțu

Investigația Recorder susține că Lucian Pahonțu a făcut parte din Trupele de Securitate și că unitatea sa a fost mobilizată în centrul Bucureștiului în noaptea de 21 decembrie 1989. Publicația a prezentat documente și mărturii potrivit cărora acesta s-ar fi aflat în dispozitivul din apropierea baricadei de la Intercontinental.

Recorder a susținut, de asemenea, că Pahonțu ar fi fost implicat în evenimentele din iunie 1990, când Piața Universității a fost evacuată violent, iar protestatarii au fost bătuți și reținuți.

În primul răspuns transmis publicației, SPP precizase doar că activitatea lui Pahonțu a debutat în Ministerul de Interne și a implicat atribuții în domeniul transmisiunilor. Actualul punct de vedere reprezintă prima versiune detaliată oferită public de directorul Serviciului.

Nicușor Dan reacție tranșantă despre Pahonțu: „Nu e în această situație”

Președintele Nicușor Dan i-a luat apărarea șefului SPP, afirmând că acesta nu se află în categoria persoanelor implicate în acțiuni de reprimare. Șeful statului a recunoscut însă că nu realizase o evaluare personală a lui Pahonțu.

Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005. El poate fi eliberat din funcție de președintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.