Premierul Luca Niculescu anunță o nouă eșalonare a restanțelor salariale ale magistraților

Premierul Luca Niculescu a declarat, marți seara, la TVR 1, că Guvernul pregătește propuneri pentru eșalonarea plății restanțelor salariale ale magistraților, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei. Șeful Executivului a recunoscut că statul român este obligat să respecte hotărârile judecătorești definitive și să achite sumele datorate, dar a invocat dificultățile bugetare și necesitatea unui dialog pentru identificarea unei soluții. Declarațiile vin după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a obligat definitiv Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare plăților, în urma unui proces în care Executivul a contestat această obligație.

Întrebat despre situația restanțelor salariale ale magistraților, în valoare de aproximativ 5 miliarde de lei, premierul Luca Niculescu a afirmat că respectarea hotărârilor judecătorești reprezintă o obligație a statului, nu o chestiune asupra căreia Guvernul poate decide discreționar.

„În primul rând, ce vreau să spun este că statul român trebuie să respecte hotărârile judecătorești și să își achite obligațiile. Este o stare de tensiune pe care, evident, nu vrem să o prelungim. Va începe o discuție, un dialog pentru a vedea cum poate exista o eșalonare. Sigur că suma aceasta este mare, dar, în același timp, după cum ziceam, este o hotărâre judecătorească definitivă, trebuie să o respectăm”, a declarat Niculescu, la TVR 1.

Premierul a insistat asupra necesității dialogului cu reprezentanții sistemului judiciar, arătând că Executivul intenționează să formuleze propuneri concrete privind plata eșalonată a sumelor restante.

„Întotdeauna am crezut în puterea dialogului. Ca jurnalist, ca diplomat, ca coordonator al procesului de aderare la OCDE și acum ca prim-ministru, cred că trebuie să avem dialog și cred că trebuie să găsim înțelegere, pentru că vor exista propuneri de eșalonare”, a afirmat șeful Guvernului.

Întrebat dacă discuțiile cu magistrații au început deja, Niculescu a precizat că, deocamdată, subiectul este analizat doar la nivelul Executivului.

„Suntem într-o perioadă în care discutăm deocamdată între noi, membrii Guvernului”, a explicat premierul.

Jurnalista TVR l-a întrebat și dacă mizează pe înțelegerea magistraților, având în vedere pozițiile ferme exprimate anterior de reprezentanții sistemului judiciar cu privire la plata drepturilor salariale.

„Cred că toată lumea din această țară înțelege contextul în care ne aflăm și, în același timp, cred că există tensiuni care ar putea să fie mai estompate. Vom avea dialog și, ca întotdeauna, cred într-un rezultat bun”, a răspuns Luca Niculescu.

Guvernul, obligat definitiv de ÎCCJ să asigure aproape 5 miliarde de lei

Declarațiile premierului vin în contextul în care, la 15 octombrie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva hotărârii Curții de Apel București din 5 mai 2026.

Prin această hotărâre, instanța a obligat Executivul să asigure integral fondurile necesare achitării restanțelor salariale ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este necesar.

Hotărârea prevede un termen de 10 zile pentru punerea în executare a obligațiilor stabilite, precum și penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, în condițiile stabilite de instanță.

În comunicatul transmis după pronunțarea deciziei definitive, Înalta Curte a subliniat că respectarea hotărârilor judecătorești nu poate fi condiționată de voința politică a Guvernului.

„Respectarea hotărârilor judecătorești definitive și executarea obligațiilor salariale ale statului sunt imperative constituționale, nu opțiuni ale puterii executive”, a transmis instanța supremă.

ÎCCJ a arătat că neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații certe, recunoscute inclusiv prin actele normative de eșalonare adoptate de Guvern, reprezintă o conduită nelegală a autorităților executive.

Instanța supremă a mai atras atenția că neplata la termen generează costuri suplimentare pentru bugetul de stat, susținând că fiecare an de amânare majorează datoria inițială cu peste 21%, prin dobânzi și alte accesorii.

Plățile au fost deja eșalonate, dar Guvernul Bolojan le-a amânat din nou

Restanțele salariale au fost generate de diferențe de remunerare recunoscute prin hotărâri judecătorești și acte administrative, inclusiv ca urmare a unor majorări aplicate retroactiv în sistemul judiciar.

O parte importantă a sumelor provine din recalcularea drepturilor salariale începând cu anul 2018, după deciziile luate în 2023 la nivelul Înaltei Curți și al Parchetului General pentru aplicarea unei valori de referință sectoriale majorate.

Statul a adoptat în 2024 un nou mecanism de eșalonare, prin OUG nr. 107/2024, modificată prin OUG nr. 112/2024, care prevedea achitarea anumitor diferențe salariale în perioada 2025-2029.

Conform acestui calendar, plata urma să se facă în tranșe anuale de 5% în 2025, 10% în 2026, câte 25% în 2027 și 2028 și 35% în 2029.

Cu toate acestea, în 2026, Guvernul condus de Ilie Bolojan a amânat o parte dintre plățile scadente, în contextul măsurilor de reducere a deficitului bugetar. O parte dintre fondurile prevăzute inițial pentru restanțele salariale au fost redirecționate către finanțarea unor măsuri de asistență socială.

Această situație a determinat Înalta Curte să solicite în instanță obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor să asigure resursele necesare executării obligațiilor de plată.

Prin urmare, propunerile de eșalonare anunțate acum de premierul Luca Niculescu apar într-un context în care statul a stabilit deja calendare de plată, dar ulterior a amânat respectarea acestora.

Ministrul Finanțelor a cerut, la rândul său, o eșalonare

Posibilitatea unei noi eșalonări a fost invocată anterior și de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după ședința de Guvern din 30 octombrie, în care a fost aprobată rectificarea bugetară.

Nazare a declarat atunci că suma datorată magistraților reprezintă o obligație importantă pentru stat și și-a exprimat speranța că va putea fi identificată o soluție prin dialog la nivelul premierului.

„Într-adevăr, e o obligație, e o chestiune foarte importantă, e o sumă foarte mare pentru care sper ca, prin dialog, în cel mai scurt timp, la cel mai înalt nivel, la nivelul primului-ministru, să reușim, și cu suportul nostru tehnic, să găsim prin dialog, repet, soluția unei eșalonări, într-un mod în care sumele datorate să poată fi plătite în așa fel încât să nu avem perturbări”, a afirmat ministrul Finanțelor.

Înalta Curte a indicat, la rândul său, că există mai multe modalități prin care statul își poate stinge obligațiile, inclusiv prin plată efectivă sau emiterea unor titluri de valoare cu scadență ulterioară.

Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a precizat că alegerea mecanismului financiar revine Executivului, esențială fiind respectarea hotărârii judecătorești definitive.

Decizia CEDO privind restanțele magistraților, un element suplimentar de context

Discuțiile privind plata drepturilor salariale restante au loc și pe fondul unei decizii recente a Curții Europene a Drepturilor Omului.

La 22 octombrie 2026, CEDO a făcut publică decizia din 13 octombrie în cauza „Pușcașu și alții împotriva României”, prin care a declarat inadmisibile cererile formulate de cinci judecători și foști judecători care reclamau neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești privind drepturi salariale.

Curtea europeană a considerat că, în circumstanțele concrete ale cauzei, întârzierile nu au afectat esența dreptului reclamanților la executarea hotărârilor și nu le-au impus o sarcină individuală excesivă.

Totuși, decizia CEDO nu stabilește că statul poate amâna discreționar sau pe termen nelimitat plata unor obligații recunoscute prin hotărâri definitive. Evaluarea Curții a avut în vedere situația concretă a reclamanților și mecanismele de plată analizate în dosar, fără a înlătura obligațiile rezultate din hotărârile instanțelor naționale.

În consecință, o eventuală nouă eșalonare trebuie analizată atât din perspectiva constrângerilor bugetare, cât și a respectării drepturilor creditorilor și a hotărârilor judecătorești definitive.