Extern

Premieră europeană în România: primele intervenții chirurgicale cu o tehnologie magnetică, realizate la Ponderas Academic Hospital de Prof. Dr. Cătălin Copăescu

Sursa originală →
Premieră europeană în România: primele intervenții chirurgicale cu o tehnologie magnetică, realizate la Ponderas Academic Hospital de Prof. Dr. Cătălin Copăescu
Ascultă articolul

Primele două intervenții realizate prin chirurgie magnetică – MagDI™, după lansarea oficială pe piața europeană, au fost efectuate de Prof. Dr. Cătălin Copăescu, la pacienți cu diabet zaharat de tip 2. Noua tehnologie care utilizează forța magneților pentru a conecta două segmente ale intestinului fără suturi sau capse a fost folosită în premieră la Ponderas Academic Hospital.

Dincolo de premiera în sine, momentul arată cum expertiza medicală, pregătirea echipelor și investițiile în infrastructură pot aduce tehnologii chirurgicale de ultimă generație mai aproape de pacienții din România.

În urmă cu două decenii, chirurgia bariatrică laparoscopică făcea primii pași în România, într-o perioadă în care multe dintre tehnologiile utilizate în centrele medicale occidentale erau încă dificil de accesat la nivel local. Ponderas Academic Hospital se numără printre primele centre medicale europene care introduc o nouă generație de dispozitive chirurgicale bazate pe compresie magnetică. După primele două intervenții realizate la Ponderas, sistemul va fi introdus în majoritatea țărilor europene.

Intervențiile au fost efectuate de Prof. Dr. Cătălin Copăescu, primul chirurg din România cu dublă certificare europeană (IFSO-EC) și americană (SRC) în chirurgia metabolică și bariatrică și directorul medical al Ponderas Academic Hospital, în prezența Prof. Dr. Michel Gagner, chirurg și cercetător canadian cunoscut pentru contribuțiile sale în dezvoltarea chirurgiei laparoscopice și bariatrice.

Sistemul MagDI™ utilizează un mecanism bazat pe compresie magnetică gradual controlată, care permite realizarea unei conexiuni între două segmente ale intestinului, fără suturi sau capse chirurgicale. Magneții sunt poziționați astfel încât să apropie treptat țesuturile, iar presiunea exercitată în timp permite formarea unei noi legături. Odată ce aceasta s-a format, componentele magnetice se desprind și sunt eliminate în mod natural din organism.

Primele două intervenții realizate la Ponderas au vizat pacienți diagnosticați cu diabet zaharat de tip 2. Chirurgia metabolică joacă deja un rol important în tratamentul anumitor pacienți cu obezitate și afecțiuni metabolice asociate, deoarece modificările anatomiei și ale tranzitului digestiv pot influența mecanismele de reglare a glicemiei, contribuind la un control mai bun al diabetului.

Noua tehnologie nu reprezintă în sine un tratament pentru diabet, ci o modalitate inovatoare de realizare a anumitor etape chirurgicale, cu potențialul de a simplifica intervențiile și de a aduce beneficii în ceea ce privește siguranța și recuperarea pacienților. Eficiența și beneficiile sale clinice specifice urmează să fie evaluate pe măsură ce se acumulează experiență și rezultate medicale.

„Am marcat o premieră nu doar pentru Ponderas Academic Hospital sau pentru România, ci pentru întreaga Europă, prin realizarea primelor astfel de intervenții, cu toate aprobările necesare. Este un pas revoluționar pentru chirurgia din România și suntem abia la început. Deși principiul utilizării magneților în chirurgie este cunoscut de peste 150 de ani, tehnologia modernă a făcut posibilă aplicarea lui în beneficiul pacienților care au nevoie de realizarea unei conexiuni între două segmente ale tubului digestiv, fără utilizarea tehnicilor convenționale de sutură”, explică Prof. Dr. Cătălin Copăescu.

Cum funcționează chirurgia magnetică și ce beneficii poate aduce pacienților?

Premiera aduce în atenție o direcție de dezvoltare a chirurgiei minim invazive: utilizarea forței magnetice pentru realizarea unor conexiuni între segmente ale tubului digestiv. Este o abordare diferită de tehnicile convenționale, care ar putea simplifica anumite etape ale intervențiilor chirurgicale și pentru care sunt urmărite beneficiile în ceea ce privește siguranța și recuperarea pacienților.

În același timp, o asemenea premieră presupune existența unor echipe capabile să integreze tehnologia în condiții de siguranță, după protocoale riguroase de instruire.

În chirurgia digestivă, realizarea unei anastomose (conexiunea dintre două segmente ale tubului digestiv) este o etapă importantă în numeroase intervenții. În mod tradițional, aceasta presupune utilizarea unor suturi sau dispozitive mecanice de capsare pentru a uni țesuturile.

Prof. Dr. Cătălin Copăescu: peste două decenii de pionierat în chirurgia minim invazivă din România

Pentru Prof. Dr. Cătălin Copăescu, premiera din septembrie este o continuare firească a unui parcurs profesional strâns legat de introducerea celor mai noi tehnici chirurgicale în România.

La începutul anilor ’90, când accesul la echipamente medicale avansate era limitat, chirurgul s-a numărat printre medicii interesați de dezvoltarea laparoscopiei și de posibilitatea realizării unor intervenții complexe prin incizii de dimensiuni reduse. În 2002, a efectuat prima intervenție bariatrică laparoscopică din România, urmată, în același an, de primul bypass gastric din țară, iar în 2005 de prima operație de gastric sleeve laparoscopic din această regiune.

Experiența acumulată în chirurgia minim invazivă, metabolică și bariatrică a fost însoțită de preocuparea pentru pregătirea noilor generații de specialiști. În 2011, profesorul Copăescu a fondat Surgical Training Institute, un centru de instruire în tehnici chirurgicale avansate, prin care au trecut, de-a lungul anilor, peste 5.000 de medici și specialiști din România și din străinătate.

Această componentă educațională are o relevanță directă în introducerea noilor tehnologii. Utilizarea unor dispozitive avansate nu presupune doar familiarizarea cu funcționarea lor, ci și stăpânirea unor tehnici specifice, recunoașterea riscurilor și pregătirea pentru gestionarea situațiilor neprevăzute.

În cazul intervențiilor cu sistemul MagDI™, echipa medicală a beneficiat și de expertiza profesorului Michel Gagner, prezent la București în cadrul programului internațional de instruire și mentorat care însoțește introducerea noii tehnologii în Europa.

Un spital dezvoltat în jurul chirurgiei de înaltă complexitate și al standardelor internaționale de calitate

Capacitatea de a introduce o tehnologie chirurgicală nouă depinde nu doar de experiența medicului care efectuează intervenția, ci și de resursele și organizarea întregului spital.

Chirurgia minim invazivă reprezintă una dintre direcțiile principale de activitate: peste 90% dintre intervențiile efectuate în spital sunt realizate laparoscopic sau robotic, inclusiv în cazuri oncologice și în patologii complexe.

Spitalul are 10 acreditări internaționale pentru nouă Centre de Excelență. Deciziile terapeutice pentru cazurile complexe sunt susținute de echipe multidisciplinare, inclusiv Tumor Board pentru patologiile oncologice și Heart Team.

Investițiile Ponderas Academic Hospital realizate în ultimii ani, de peste 20 de milioane de euro, au contribuit la dublarea capacității spitalului.

În septembrie 2026, spitalul a primit și distincția Leadership of Excellence din partea Surgical Review Corporation, devenind primul spital din Europa care obține această recunoaștere.

Ce urmează pentru chirurgia magnetică?

Introducerea sistemului MagDI™ în practica clinică europeană este însoțită de un program internațional de mentorat, demarat în septembrie 2026, care urmărește pregătirea echipelor medicale și utilizarea tehnologiei în condiții controlate.

Interesul comunității chirurgicale depășește domeniul metabolic. Principiul compresiei magnetice ar putea fi explorat și pentru alte patologii, printre care patologia oncologică, chirurgia esogastrică, colorectală și pancreatică.

La mai bine de două decenii de la primele operații bariatrice laparoscopice realizate în România, chirurgia magnetică deschide o nouă etapă de explorare a posibilităților chirurgiei minim invazive. Iar faptul că primele intervenții clinice europene post-lansare au fost realizate la București arată că medicina românească poate participa direct la acest progres, nu doar să îl urmărească de la distanță.

 

Comentarii (0)

    Articole similare