Premieră - Datoria SUA depăşeşte 40.000 de miliarde de dolari / Datele economice mai slabe afectează dolarul

Datoria guvernului SUA a depăşit pentru prima dată pragul simbolic de 40.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor publicate miercuri de Ministerul Finanţelor, pe fondul creşterii costurilor de împrumut, scrie AFP, conform News.ro.

Datoria SUA depăşeşte 40.000 de miliarde de dolari

După ultima emisiune de obligaţiuni de marţi, datoria Trezoreriei americane se ridică acum la 40.047 miliarde de dolari, ca urmare a unei creşteri atât a împrumuturilor legate de sănătate şi de asigurările sociale, cât şi a dobânzilor plătite.

Este o creştere mai rapidă decât se preconiza, Biroul Congresului pentru Buget (CBO) estimând până acum că datoria guvernului federal se va situa în jurul valorii de 39.400 miliarde de dolari până la sfârşitul anului.

Aceasta survine într-un moment în care îngrijorările legate de inflaţie, în special pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu şi al creşterii vertiginoase a preţurilor la energie, au împins costurile împrumuturilor la niveluri nemaiîntâlnite de ani de zile.

Randamentul obligaţiunilor de stat pe termen lung (30 de ani) a atins astfel marţi cel mai ridicat nivel din 2007. Acest lucru obligă statul să cheltuiască din ce în ce mai mult pentru a se refinanţa, agravând totodată gradul său de îndatorare.

Ministerul Finanţelor a intervenit miercuri, anunţând răscumpărări mai ample de obligaţiuni pe termen lung începând din septembrie, ceea ce a liniştit investitorii şi a determinat o scădere a ratelor dobânzilor.

„Este bine cunoscut faptul că statul federal înregistrează un ritm de creştere a deficitului care nu este sustenabil”, a subliniat Jessica Riedl, specialistă în buget la Brookings Institution.

Datoria ţării s-a dublat cu mult de la criza financiară din 2008 şi reprezintă în prezent un raport de aproape 125% din produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite.

În timp ce deficitele cuprinse între 3% şi 4% din PIB erau odinioară un motiv de îngrijorare pentru pieţele financiare, Riedl a subliniat că aceste niveluri se apropie acum de 6% până la 7% din PIB.

„Acest lucru a sporit nervozitatea pieţelor”, a adăugat ea.

Donald Trump a promis, pe parcursul celor două mandate ale sale, să reducă cheltuielile guvernamentale şi să diminueze deficitul anual.

Ministrul Finanţelor, Scott Bessent, a declarat că obiectivul său era de a reduce deficitul american la 3% din PIB.

Acesta s-a adâncit însă în ultimele luni, în special din cauza rambursării taxelor vamale către întreprinderi, anulate de Curtea Supremă în februarie.

Reducerile de impozite şi cheltuielile militare, în special cele legate de conflictul cu Iranul, au înghiţit, de asemenea, multe miliarde de dolari.

Analiştii subliniază că nu există un nivel al datoriei publice raportat la PIB care să declanşeze automat o criză.

Dolarul american, sub presiune: Riscurile bugetare şi încetinirea economiei îi ameninţă poziţia

Dolarul american se confruntă cu riscuri tot mai mari de depreciere, în condiţiile în care deteriorarea situaţiei bugetare a SUA, datele economice mai slabe şi incertitudinile privind politica Rezervei Federale încep să reducă atractivitatea monedei, avertizează strategi citaţi de CNBC.

Chiar şi creşterea randamentelor obligaţiunilor americane, care în mod tradiţional susţine dolarul, ar putea să nu mai aibă acelaşi efect dacă investitorii o interpretează drept un semn al riscului fiscal şi al inflaţiei persistente.

Randamentele ridicate ale titlurilor de stat americane au contribuit la susţinerea dolarului în 2026, deoarece au atras capital către activele denominate în moneda SUA. Indicele dolarului, care urmăreşte evoluţia acestuia faţă de şase valute importante, a crescut cu 1,15% de la începutul anului şi a atins pe 24 iunie un maxim al ultimelor 52 de săptămâni,, de 101,80 puncte.

Miercuri, însă, indicele se situa în jurul valorii de 99,4 puncte.

Charu Chanana, strateg-şef pentru investiţii la Saxo, atrage atenţia că investitorii trebuie să analizeze motivul pentru care cresc randamentele obligaţiunilor americane.

Dacă acestea urcă datorită unei economii puternice sau anticipării unei politici monetare mai restrictive, dolarul poate beneficia. Dacă însă randamentele cresc din cauza deficitului bugetar, a necesarului tot mai mare de împrumut al guvernului sau a unei prime de risc mai ridicate, efectul asupra dolarului poate fi mult mai slab.

Această diferenţă ar putea explica de ce recenta creştere a randamentelor titlurilor de stat americane nu a fost însoţită de o apreciere la fel de convingătoare a dolarului. Randamentul obligaţiunilor SUA pe 30 de ani a atins săptămâna aceasta cel mai ridicat nivel din 2007.

Datele economice mai slabe afectează dolarul

Un alt factor de presiune îl reprezintă încetinirea unor indicatori economici din SUA. Datele mai slabe privind consumul, inflaţia şi piaţa muncii au determinat investitorii să-şi revizuiască anticipaţiile privind dobânzile şi să reducă pariurile pe aprecierea dolarului, potrivit Société Générale.

Kit Juckes, strateg-şef pentru piaţa valutară la Société Générale, consideră că argumentele fundamentale pentru menţinerea poziţiilor favorabile dolarului s-au diminuat.

În aceste condiţii, indicele dolarului ar putea continua să scadă sau ar putea evolua într-un interval de aproximativ 95-100 de puncte până la sfârşitul anului.

Incertitudinile privind Fed, un alt risc

Deutsche Bank identifică drept factor negativ şi lipsa de claritate privind modul în care Rezerva Federală va reacţiona la evoluţia inflaţiei.

George Saravelos, director global de cercetare valutară la Deutsche Bank, consideră că semnalele mixte transmise de preşedintele Fed, Kevin Warsh, în privinţa ţintei de inflaţie şi a instrumentelor de politică monetară sunt, în cele din urmă, nefavorabile dolarului.

În plus, intervenţiile pentru susţinerea yenului şi o eventuală utilizare mai amplă a facilităţii FIMA a Fed ar putea exercita presiuni suplimentare asupra monedei americane. Prin această facilitate, anumite bănci centrale străine pot obţine temporar dolari în schimbul titlurilor de stat americane depuse drept garanţie.

Saravelos consideră că o extindere puternică a acestei facilităţi ar avea un efect economic asemănător unei forme indirecte de relaxare monetară şi ar reprezenta încă un factor negativ pentru dolar.

O scădere a Wall Street nu înseamnă neapărat şi un dolar mai slab

O eventuală corecţie puternică a burselor americane nu ar conduce însă automat la deprecierea dolarului.

Datele analizate de BBH arată că investitorii străini au cumpărat acţiuni americane în valoare de aproximativ 920 de miliarde de dolari în cele 12 luni încheiate în iunie, de peste trei ori mai mult decât achiziţiile de titluri de stat americane, de 294 de miliarde de dolari.

Elias Haddad, strateg la BBH, consideră că, în cazul unei scăderi puternice a pieţei de acţiuni, investitorii străini ar putea să nu retragă pur şi simplu capitalul din SUA, ci să-l mute către obligaţiunile americane considerate active de refugiu.

Prin urmare, dolarul îşi păstrează o parte din atractivitatea defensivă, însă combinaţia dintre deficitele fiscale ridicate, încetinirea unor indicatori economici şi incertitudinea privind politica Fed creează riscuri tot mai mari pentru evoluţia sa.