Precedentul României pune Franța în alertă: Le Parisien numește scrutinul anulat 'simbolul ingerințelor ruse'

Anularea alegerilor prezidențiale din România în 2024 revine în atenția presei franceze, de această dată ca avertisment pentru cursa electorală de la Élysée. Cotidianul Le Parisien prezintă scrutinul românesc drept un „simbol al ingerințelor ruse”, în contextul în care operațiuni de dezinformare atribuite unor rețele apropiate Kremlinului au început deja să vizeze potențiali candidați la prezidențialele din Franța din 2027.

Materialul dedicat României face parte dintr-un amplu dosar publicat de ziarul francez despre manipularea alegerilor, folosirea rețelelor sociale și metodele prin care actori străini încearcă să afecteze încrederea populației în procesul democratic.

România, transformată într-un caz-avertisment pentru Franța

Sub titlul „Sentimentul că alegerile au fost furate”, Le Parisien reconstituie ascensiunea electorală neașteptată a lui Călin Georgescu în toamna anului 2024.

Publicația îl descrie pe Călin Georgescu drept un candidat de extremă dreapta și prorus, care și-a desfășurat campania aproape exclusiv în mediul online. Le Parisien amintește că, cu aproximativ patru săptămâni înaintea primului tur, acesta era cotat cu mai puțin de 1% în sondaje.

Cu trei zile înaintea scrutinului, ajunsese la 10,6%, pentru ca pe 24 noiembrie 2024 să obțină aproximativ 23% din voturi și să se claseze pe primul loc.

Cotidianul francez pune ascensiunea sa în legătură cu promovarea masivă prin videoclipuri distribuite pe TikTok și cu o campanie de manipulare pe care o califică drept extrem de eficientă.

„O parte dintre români au avut sentimentul că li s-au furat alegerile”

Miza materialului nu este însă doar rezultatul obținut de Călin Georgescu, ci efectul produs ulterior de anularea întregului scrutin.

„O parte dintre români au avut sentimentul că li s-au furat alegerile”, notează Le Parisien, indicând una dintre consecințele majore ale unei operațiuni de manipulare electorală: pierderea încrederii în legitimitatea votului și în instituțiile statului.

Curtea Constituțională a anulat procesul electoral la 6 decembrie 2024, după declasificarea unor documente prezentate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Acestea indicau existența unei campanii online coordonate și folosirea unor mecanisme netransparente de promovare.

Ulterior, Comisia Europeană a deschis o procedură oficială împotriva TikTok pentru a verifica dacă platforma a evaluat și limitat corespunzător riscurile asupra integrității alegerilor din România. Bruxelles-ul a precizat însă că deschiderea investigației nu îi anticipa rezultatul.

Trei politicieni francezi, vizați înaintea alegerilor din 2027

Interesul presei franceze pentru precedentul românesc apare după ce Édouard Philippe, Raphaël Glucksmann și Gabriel Attal au fost vizați de operațiuni de destabilizare prezentate drept provenind din Rusia.

În unele cazuri au fost utilizate conturi false, materiale atribuite în mod fraudulos unor publicații cunoscute și videoclipuri care imitau identitatea unor jurnaliști. Le Parisien scrie că rețele precum Storm-1516 și Matriochka ar fi participat la distribuirea unor informații false sau defăimătoare.

„Ne așteptam, dar începe cam devreme”, este concluzia sub care publicația prezintă intrarea ingerințelor străine în campania pentru prezidențialele franceze. Până la scrutinul din 2027 mai sunt câteva luni, însă autoritățile și partidele discută deja despre măsuri comune de protejare a procesului electoral.

Adevărata miză: încrederea în rezultatul alegerilor

Cazul României este prezentat astfel ca dovadă că o campanie de influență nu trebuie neapărat să convingă întreaga populație pentru a produce efecte majore. Este suficient să amplifice artificial un candidat, să provoace suspiciuni asupra procesului electoral și să lase o parte a societății cu impresia că votul său a fost anulat sau ignorat.

Pentru Franța, avertismentul vine înaintea unei campanii prezidențiale care se anunță puternic polarizată. Șeful Viginum, serviciul francez însărcinat cu identificarea ingerințelor digitale străine, susține că, începând din 2021, niciun scrutin organizat în Franța nu a fost complet ferit de asemenea tentative.