Povestea „Atletul Albanez” din Slatina: Singura afacere privată care a supraviețuit comunismului

Într-o casă veche de pe strada Dinu Lipatti din Slatina, sub o firmă roasă de trecerea anilor, se află o afacere cu o istorie de peste un secol, unică în România. Purtând numele „Atletul Albanez”, aceasta nu este doar o simplă cofetărie, ci singura firmă privată din țară care a reușit să rămână deschisă fără întrerupere de-a lungul celor 40 de ani de regim comunist.

Deși originile comerciale ale familiei Memish coboară până la începutul secolului al XVIII-lea, pe vremea Imperiului Otoman și a domniei lui Constantin Brâncoveanu, povestea lor în România a început în anul 1912.

În acel an, pe fondul obținerii independenței Albaniei, membrii familiei au ajuns la Slatina după mai multe călătorii prin Balcani și s-au stabilit definitiv în oraș.

O luptă de pomină și generozitatea din spatele numelui

Legenda din spatele firmei are toate ingredientele unui roman: forță, onoare și generozitate. În jurul anului 1912-1913, un circ turcesc a poposit în Slatina, iar cel mai puternic luptător al trupei i-a provocat pe localnici la trântă, cu o recompensă de câteva sute de napoleoni de aur pentru cine îl va învinge. Provocarea a fost acceptată de Sabit Memish, unul dintre frații familiei, care a câștigat duelul, dar nu a păstrat premiul pentru el.

Potrivit povestirilor păstrate de Historia.ro, Sabit a donat banii orașului, iar autoritățile locale au decis să boteze astfel afacerea familiei: „La atletul albanez", pentru ca lumea să știe că negustorii sunt albanezi, nu turci, așa cum se credea adesea.

Singura afacere privată din comunism și spionajul Securității

Perioada interbelică a fost, potrivit amintirilor lui Hashim Memish, „perioada de aur" a afacerii. Comunismul a schimbat însă complet regulile jocului. Fiind singura firmă cu capital privat din România, cofetăria a devenit o țintă directă a regimului: le-au fost raționalizate materiile prime, li s-a interzis la un moment dat prepararea înghețatei, iar zahărul le-a fost limitat la o cantitate insuficientă pentru o familie de 16 persoane care locuia într-un singur apartament.

Familia povestește, în relatări preluate de Jurnalul, că timp de decenii a fost urmărită de ofițeri instalați într-un apartament vizavi de prăvălie, iar orice deplasare în afara orașului trebuia anunțată cu două săptămâni înainte. Hashim Memish rezuma acea perioadă spunând că mulți dintre cei care îi spionau au ajuns, în timp, printre cei mai fideli clienți ai bragii și halviței produse de familie.

„Mulți securiști și-au luat gradele spionându-ne. Pe mulți dintre ei i-am făcut însă să fie cei mai mari ascultători de Europa Liberă și cei mai mari consumatori de braga, halvița și înghețata," a declarat Hashim Memish, bragagiu albanez.

Oaspeți de seamă: de la Nicolae Iorga la Charles de Gaulle

Micuța prăvălie de dulciuri orientale a avut, de-a lungul timpului, un registru de oaspeți impresionant.

Prin fața tejghelei familiei Memish au trecut scriitorii Eugen Ionescu și Ion Minulescu, istoricul Nicolae Iorga, actorul Amza Pellea, dar și șefi de stat precum Nicolae Ceaușescu sau președintele francez Charles de Gaulle, servit cu bragă direct în mașină, în timpul unei vizite oficiale din 1968.

Continuarea tradiției: rețetele vechi transmise noilor generații

Hashim Memish, cel care a condus afacerea timp de decenii, s-a stins în 2021, la 81 de ani. Rețetele de bragă, halviță și înghețată continuă însă să fie preparate după metodele moștenite de la strămoși, iar nepoții familiei au deschis, într-o altă zonă a orașului, un spațiu modern care păstrează gustul de altădată. Astăzi, familia Memish numără 16 membri, iar Hashim mărturisea, potrivit relatărilor citate, că rețeta va ajunge la cei 11 nepoți și 13 strănepoți ai săi.

Potrivit Newsweek, nepoţii lui Hashim Memish au deschis un loc chic, boem, cu o mică cafenea într-o altă parte a oraşului, dar au păstrat numele și rețetele vechi.