Posibil armistițiu la Marea Neagră între Rusia și Ucraina, girat de SUA: ce ar putea putea câștiga Moscova

Statele Unite analizează posibilitatea unui armistițiu în Marea Neagră, pentru a opri atacurile asupra navelor comerciale. O eventuală înțelegere ar putea presupune însă concesii economice pentru Rusia, relatează Mediafax.
Posibil armistițiu
Statele Unite analizează posibilitatea unui armistițiu în Marea Neagră, care să permită reluarea în siguranță a transporturilor de cereale și produse energetice.
Acordul ar urma să oprească atacurile asupra navelor comerciale, fără să pună capăt războiului din Ucraina.
Potrivit analiștilor EU Today, una dintre problemele care se ridică este însă ce concesii economice ar putea solicita Rusia în schimbul acceptării armistițiului.
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat sâmbătă că Statele Unite examinează propunerile prezentate de Turcia și India pentru reluarea în siguranță a transporturilor maritime.
Rubio a vorbit despre această posibilitate după reuniunea miniștrilor de externe ai G20, desfășurată la Atlanta, unde, printre problemele discutate, s-au aflat securitatea alimentară și energetică.
Oficialul american a explicat că tot mai multe țări sunt interesate de un acord care să protejeze navele comerciale, deoarece atacurile din Marea Neagră afectează aprovizionarea internațională cu cereale și energie.
„Am dori să realizăm acest lucru. Nu rezolvă războiul, dar rezolvă cel puțin un aspect specific al acestuia”, a declarat acesta, citat de Reuters.
În paralel, Washingtonul continuă eforturile diplomatice pentru încheierea războiului din Ucraina, însă Rubio a recunoscut că o soluție generală nu este apropiată.
Una dintre principalele necunoscute este ce ar putea solicita Moscova în schimbul acceptării unui armistițiu maritim.
În timpul negocierilor din 2022–2023 privind acordul pentru exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, Rusia a cerut eliminarea unor restricții financiare, inclusiv reconectarea băncii sale agricole la sistemul internațional de plăți SWIFT, și înlesnirea exporturilor de cereale și îngrășăminte.
Potrivit analiștilor sursei citate, dacă Moscova ar accepta să reducă atacurile asupra navelor comerciale, asemenea condiții ar putea fi formulate din nou.
O eventuală relaxare a sancțiunilor riscă și să provoace neînțelegeri între Statele Unite și partenerii europeni, care urmăresc limitarea resurselor economice folosite de Rusia pentru continuarea războiului.
Pentru Ucraina, problema este dacă un acord destinat protejării transporturilor maritime ar putea fi încheiat fără ca Rusia să obțină avantaje economice sau militare care să îi consolideze poziția în conflict.
Ultimele atacuri
Atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră s-au înmulțit în luna octombrie.
Mai multe vase au fost avariate sau s-au scufundat în apropierea coastelor României și Bulgariei, iar unele atacuri s-au soldat cu morți și marinari dispăruți.
Pe 5 octombrie, nava turcească Royad Mammadov, care transporta cereale, a fost lovită de drone și s-a scufundat în apropierea platformei Pescăruș. O zi mai târziu, navele Alfa Watan, sub pavilionul statului Togo, și Able, sub pavilion Palau, au fost atacate în largul Bulgariei, iar pe 13 octombrie, alte două vase, Chelsea 3, sub pavilion maltez, și HS Dignity, sub pavilionul Guineei-Bissau, au fost lovite de drone. Ultima navă s-a scufundat.
La mijlocul lunii, atacurile au continuat în apropierea litoralului românesc. Pe 14 octombrie, nava Yara J, sub pavilionul Insulelor Comore, a fost cuprinsă de un incendiu în apropiere de Sulina. O zi mai târziu, Wine Trader, care venea din Tunisia și se îndrepta spre România, a fost avariată de drone în aceeași zonă.
Pe 23 octombrie, nava comercială Khoryv, deținută de o companie grecească, a fost atacată la aproximativ 24 de kilometri de Constanța și s-a scufundat parțial câteva zile mai târziu, în apropierea coastelor Bulgariei.
Cel mai recent incident grav a avut loc pe 28 octombrie, când portcontainerul grecesc CONTSHIP JET, sub pavilion liberian, care transporta peste 400 de containere și se îndrepta spre Constanța, a fost lovit de trei drone maritime în largul Bulgariei. Nava s-a scufundat în noaptea următoare.
Atacurile au determinat România și Bulgaria să intensifice supravegherea maritimă, iar Franța a trimis în România un avion militar de patrulare, pentru a ajuta la identificarea pericolelor pentru navigație.
După invazia rusă din februarie 2022, Ucraina a pierdut accesul la o parte dintre rutele sale tradiționale de export. Acordul privind transportul cerealelor prin Marea Neagră, negociat cu sprijinul ONU și al Turciei, a permis reluarea exporturilor, însă Rusia s-a retras din înțelegere în iulie 2023.
Ucraina a organizat ulterior un coridor maritim alternativ, dar atacurile asupra porturilor și navelor comerciale au continuat. O parte dintre mărfurile ucrainene au fost redirecționate către porturile dunărene și alte rute europene, sporind importanța infrastructurii de transport din România și Bulgaria.
Liderii Uniunii Europene au condamnat, la summitul din octombrie, atacurile asupra navelor comerciale și instalațiilor portuare și au cerut măsuri pentru protejarea transporturilor. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și-a exprimat sprijinul pentru un armistițiu în Marea Neagră, apreciind că Rusia ar putea demonstra bunăvoință permițând transporturile de cereale.
Canada susține, de asemenea, continuarea discuțiilor. Ministrul canadian de externe, Anita Anand, a anunțat că a discutat cu reprezentanții Ucrainei și Indiei atât despre un armistițiu maritim, cât și despre posibilitatea opririi atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene înainte de iarnă.
Cele două obiective sunt însă diferite. Protejarea navelor ar presupune un acord limitat la Marea Neagră, în timp ce încetarea atacurilor asupra rețelei electrice ucrainene necesită angajamente ample din partea Rusiei.
Inițiativa rămâne, deocamdată, în faza discuțiilor diplomatice, fără garanții că Moscova va accepta oprirea atacurilor asupra transporturilor maritime.
Foto: arhivă/ caracter ilustrativ.
Comentarii (0)
Articole similare
ExternGuvernul italian taie mii de posturi din şcoli, pe fondul crizei demografice
ExternMemorandum între Serviciul Român de Informații și Transportation Security Administration SUA
ExternGuvernul Niculescu promite indexarea pensiilor: Primele angajamente după întâlnirea cu liderii sindicali
Extern