POLITICO Tensiuni tot mai mari la vârful Uniunii Europene. Ursula von der Leyen și Friedrich Merz se confruntă într-o dispută privind statutul Canadei

Disputa dintre Ursula von der Leyen și Friedrich Merz privind statutul pe care UE ar urma să îl acorde Canadei scoate la iveală diferențe mai profunde despre viitorul Uniunii. Întrebarea rămâne, însă, pe buzele tuturor: cine ar trebui să aibă rolul principal în conducerea instituției?

O dispută legată de statutul pe care Uniunea Europeană ar urma să îl acorde Canadei scoate la iveală diferențele tot mai mari dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cancelarul german Friedrich Merz, au declarat patru diplomați pentru POLITICO, citat de Mediafax.

Berlinul și Bruxelles-ul nu sunt de acord cu propunerea lui von der Leyen de a acorda Canadei statutul de „membru asociat” al Uniunii Europene.

Discuțiile au escaladat după ce președinta Comisiei a folosit această denumire în timpul unui summit organizat la Montreal, la doar câteva ore după ce termenul fusese eliminat dintr-o declarație comună, la cererea Germaniei.

Documentul fusese aprobat de toate cele 27 de state membre.

Statutul Canadei provoacă tensiuni între Berlin și Bruxelles

Friedrich Merz a propus acordarea statutului de „membru asociat” Ucrainei, ca etapă în parcursul acesteia spre aderarea deplină la UE. Ideea a fost respinsă în mod categoric, inclusiv de Kiev.

Din acest motiv, oficialii germani văd insistența lui von der Leyen de a folosi aceeași denumire în cazul Canadei drept o critică la adresa propunerii cancelarului german.

Reiese foarte clar din această dispută că diferențele dintre Merz și von der Leyen sunt tot mai mari, inclusiv în privința modului în care ar trebui condusă Uniunea Europeană.

Germania contestă și propunerile Comisiei privind bugetul și securitatea UE

Germania a anunțat că nu va aproba următorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisia Europeană la aproximativ 2.000 de miliarde de euro, dacă valoarea totală nu va fi redusă cu „sute de miliarde”.

Mai mult decât atât, propunerea lui von der Leyen de a crea un Consiliu European de Securitate nu a fost primită foarte bine la Berlin.

Guvernul german preferă un format separat, alături de Franța și Regatul Unit, pentru a putea discuțiile sensibile privind Ucraina.

„Există această dilemă instituțională între Bruxelles și Berlin”, a explicat Jan Techau, director pentru Germania în cadrul Eurasia Group și fost autor de discursuri în Ministerul german al Apărării.

Acesta afirmă că von der Leyen susține o integrare europeană mai puternică, în timp ce, în paralel, Merz acordă un rol mai important guvernelor naționale în deciziile Uniunii.

„Von der Leyen a adoptat o abordare puternic integraționistă față de UE, în timp ce Merz s-a îndepărtat complet de această viziune, punând accent pe statele naționale ca principal motor al politicii UE”, a spus Techau.

De ce contează denumirea de „membru asociat”

Nici Berlinul, nici Bruxelles-ul nu par dispuse să renunțe la pozițiile lor în această dispută. Germania și-a reafirmat opoziția în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE de miercuri, au declarat doi diplomați.

Totodată, președinta Comisiei Europene nu are în plan să renunțe la această denumire, potrivit unei persoane familiarizate cu poziția sa.

Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, a declarat că instituția se concentrează „în esență, pe consolidarea fundamentelor stabilite săptămâna trecută, în cadrul summitului”.

Potrivit acestia, Berlinul și Bruxelles-ul au aceleași obiective în privința relației cu Canada.

La rândul său, un diplomat german a susținut că „nu există nicio diferență de fond. Ambele părți s-au angajat să creeze un parteneriat unic, de o natură pe care nu o avem cu nicio altă țară din afara Uniunii Europene”.

Potrivit a doi diplomați europeni, diferența este una tehnică și are legătură cu modul în care Ursula von der Leyen definește statutul de „membru asociat” în cazul Canadei. În această interpretare, statutul nu ar putea fi oferit Ucrainei.

Mai exact, statutul propus pentru Canada nu ar reprezenta o etapă intermediară spre aderarea la UE și nu ar oferi avantaje precum dreptul de observator în Consiliul European.

El ar fi destinat unei țări care nu ar putea deveni niciodată membră cu drepturi depline a Uniunii, așa cum a explicat von der Leyen în discursul susținut la Montreal.

Merz și von der Leyen au viziuni diferite asupra viitorului UE

Jan Techau spune că, în ciuda acestei dispute, Berlinul și Bruxelles-ul au multe puncte comune, care nu ar trebui să fie ignorate de niciuna dintre părți.

Atât Friedrich Merz, cât și Ursula von der Leyen fac parte din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul conservator german, împărtășind idei asemănătoare în mai multe domenii, inclusiv în privința consolidării relațiilor cu Canada.

Acesta a mai spus că dosarul relației cu Canada a fost gestionat într-un „mod exemplar”. Totuși, cei doi lideri au interpretat diferit rezultatul. Pentru Ursula von der Leyen, parteneriatul cu Ottawa reprezintă „un câștig geopolitic major pentru ea și pentru Comisie”.

Dar Friedrich Merz a dezamăgit oficialii de la Bruxelles care sperau că va susține o integrare europeană mai puternică.

Se discută că acest conflict privind statutul Canadei face parte dintr-o dezbatere mai amplă, care se regăsește și în discuțiile despre bugetul european și securitatea Uniunii: cine ar trebui să conducă UE, instituțiile de la Bruxelles sau guvernele statelor membre?