Planul lui Friederich Merz, după ce a încasat cea mai dură înfrângere din istoria partidului: Nu s-a mai întâmplat de la Al Doilea Război Mondial încoace

Cancelarul Friedrich Merz urmează să încerce luni să convingă despre capacitatea sa de a conduce ţara, după înfrângeri electorale regionale umilitoare în ziua precedentă în faţa extremei drepte şi a stângii radicale, comentează AFP, informează Agerpres.

CDU nu face pragul electoral, pentru prima dată după 1945

În nord-estul ţării, în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, partidul său conservator, CDU, nu reuşeşte să intre în adunarea regională, neatingând pragul eliminatoriu de 5%, o premieră în istoria ţării după 1945.

Partidul antimigraţie şi prorus Alternativa pentru Germania (AfD) a ieşit pe primul loc cu aproximativ 38,2% din voturi, chiar dacă o alianţă de stânga pare a fi în cea mai bună poziţie pentru a forma executivul regional.

La Berlin, stânga radicale Die Linke (25,7%) devansează CDU (18,8%) şi este în poziţia de a-i sufla primăria. AfD înregistrează, de asemenea, o creştere puternică (aproximativ 16,3%).

Aceste două înfrângeri se adaugă celei din 6 septembrie în faţa AfD într-un alt land din est, Saxonia-Anhalt, care a declanşat deja un val de speculaţii cu privire la o plecare prematură a cancelarului.

Merz anunță că rămâne lider al CDU și cancelar

Liderul german a vrut să pună capăt dezbaterii privind viitorul său politic subliniind în faţa camerelor de filmat, încă de duminică seară, că rămâne "preşedinte al CDU" şi "cancelar".

El a promis să menţină direcţia reformelor sale pentru a relansa o economie aflată în plină stagnare, din cauza lipsei de inovare, a concurenţei chineze, a cheltuielilor sociale în creştere şi a inflaţiei preţurilor la energie provocate de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

Însă finalizarea acestor reforme tărăgănează, în special din cauza disputelor cu partenerul său de guvernare, Partidul Social Democrat (SPD), şi a neînţelegerilor din cadrul partidului conservator.

La acestea se adaugă declaraţii considerate jignitoare la adresa unor categorii întregi ale societăţii, cum ar fi atunci când le reproşa germanilor că ei caută un echilibru între viaţa personală şi cea profesională.

Luni, înainte de a vorbi în faţa presei, el va analiza alături de ceilalţi lideri ai partidului "dezastrul", conform propriilor sale cuvinte, al formaţiunii sale în Mecklenburg.

Merz, 70 de ani, este la putere de doar 16 luni, însă impopularitatea sa cochetează cu 90%, un record.

Faptul că a intervenit încă de duminică seară la televiziunea germană, un lucru excepţional pentru alegerile regionale, a fost o încercare de a-şi consolida poziţia, potrivit profesorului de ştiinţe politice Oliver Lembcke, intervievat de AFP.

Este o încercare de "a conduce fiind în defensivă, de a împiedica declanşarea unei dezbateri cu privire la persoana sa", a estimat el.

Cancelarul, la rândul său, a considerat duminică seară că reformele sale "sunt antidotul împotriva veninului autoritarismului", o referire la AfD, acuzat de complicitate cu cercurile neonaziste.

"Merz a confirmat în mod clar direcţia reformelor, legându-şi astfel şi mai mult viitorul politic de succesul acestora. Însă afişarea determinării (...) nu înlocuieşte nici capacitatea de a se impune, nici rezultatele concrete", consideră profesorul Lembcke.

De altfel, Merz evidenţiază regulat succesele înăspririi politicii germane privind migraţia, însă, până acum, alegătorii care au plecat la AfD nu s-au întors la CDU.

La rândul său, partidul de extremă dreaptă jubilează, în condiţiile în care acum se află în fruntea sondajelor naţionale, cochetând cu 30%, cu aproximativ zece procente înaintea CDU.

"Suntem principala forţă (politică), am ajuns în centrul societăţii", a declarat copreşedinta AfD, Alice Weidel.

O altă dificultate este că Merz va trebui, de asemenea, să cadă de acord asupra paşilor de urmat cu aliatul său social-democrat, la rândul său impopular şi cu care relaţiile sunt dificile, în ciuda căsătoriei lor de convenienţă pentru a guverna în urma alegerilor legislative din 2025.

"Consider că trebuie să privim aceste rezultate cu umilinţă şi să ne întrebăm ce putem face diferit şi mai bine", a declarat ministrul său de finanţe şi lider social-democrat, Lars Klingbeil.