Plafonare generală a prețurilor la alimente ieftinire

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, propune extinderea mecanismului de plafonare a adaosului comercial asupra tuturor alimentelor, nu daor asupra alimentelor de bază. Oficialul susține că măsura poate contribui la reducerea prețurilor și critică modul în care unii operatori economici își calculează cheltuielile și marjele de profit, în condițiile în care declară profituri nete foarte mici.

Ministrul Agriculturii susține că ar fi nevoie de o scădere a TVA-ului la alimente: „Da, din punctul meu de vedere ar trebui scăzut și TVA-ul la alimente. Măcar la 9%, așa cum a fost înainte”.

Ministrul Agriculturii propune o extindere a plafonării la toate produsele alimentare

„Trebuie să avem o analiză la nivelul Guvernului. Am putea merge pe o plafonare nu numai la alimentele de bază, la toate alimentele care sunt pe rafturi în magazinele de retail. 

Trebuie să ne uităm pe inflație, trebuie să defalcăm această inflație pe subgrupe, vorbim aici de produse agroalimentare, dar și alte domenii economice.  Din punctul meu de vedere, pentru că așa e, România stă pe consum, noi trebuie să creștem consumul, că putem distruge inclusiv industria alimentară.

Atunci când nu ai consum, sigur productivitatea într-o unitate de procesare scade. Și atunci când o unitate de procesare are 600 de angajați și procesează 12 din 24 de ore, dacă consumul a scăzut, sigur își reduc activitatea și, bineînțeles, ceea ce am văzut în ultimele luni, un șomaj de peste 60.000 de oameni în industria din România”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.

Întrebat dacă plafonarea adaosului comercial ar trebui să se aplice și produselor alimentare din import, Florin Barbu a răspuns că acest lucru este posibil și a explicat mecanismul pe care îl are în vedere.

„Se poate pune plafonare de adaos comercial și pentru cele care vin din import. Și vă spun cum: ai factură de achiziție din import. Nu ai voie să vinzi, după ce ai inclus cheltuielile directe și indirecte, tot ceea ce fac pe platformă, ceea ce reprezintă distribuție. Își bagă aceste cheltuieli, peste care pun un adaos comercial de 20%, un profit net, și nu sunt mulțumiți. Și declarăm o marjă de profit net de 0,3%”, a declarat ministrul Agriculturii.

Barbu a susținut că există probleme în modul în care statul român controlează aceste practici și a făcut referire la ceea ce a numit slăbiciunea și complicitatea autorităților.

„Aici este slăbiciunea statului român și complicitatea statului român. Nu vreau să spun mai multe”, a afirmat ministrul.

Florin Barbu cere un raport oficial privind efectele plafonării adaosului comercial

Ministrul Agriculturii a apărat mecanismul de plafonare a adaosului comercial, introdus în 2023, și a cerut instituțiilor cu atribuții în domeniu să realizeze o evaluare a efectelor acestuia. Potrivit lui Barbu, Consiliul Concurenței, ANAF și Institutul Național de Statistică ar trebui să prezinte Guvernului un raport pe baza căruia să fie luată o decizie privind menținerea și eventual extinderea măsurii.

„Dacă acest act normativ nu a fost bun, dacă Florin Barbu a creat un mecanism economic prin care să reducem prețurile produselor alimentare de bază și vedem aceste reduceri, instituțiile statului care au atribuții în aplicarea acestui act normativ – Consiliul Concurenței, ANAF și Institutul Național de Statistică – să facă un raport, să-l prezinte în Guvernul României și să se ia o decizie dacă plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost una bună”, a declarat ministrul.

Pentru a-și susține argumentele, Florin Barbu a invocat evoluția inflației și a comparat datele dinaintea introducerii măsurii cu cele înregistrate ulterior.

„Vă dau un exemplu. Până în iunie 2023, inflația generală a fost de 10,25%. Fără plafonare, inflația la alimente a fost de 17,88%, mai mare decât inflația generală. În decembrie 2023, după plafonare, inflația generală a fost de 6,61%, iar inflația la alimente, de 5,82%. Înseamnă că acest mecanism a funcționat”, a susținut Barbu.

Ministrul s-a declarat nemulțumit de criticile aduse măsurii și a respins argumentele potrivit cărora plafonarea ar fi o intervenție nejustificată în piață.

„Nu vreau să mai aud de la toți specialiștii că Barbu intervine în piață, că Barbu a propus un mecanism care nu a adus beneficii românilor și nu a scăzut inflația. Îmi doresc ca aceste instituții să vină cu un raport clar, iar decizia va fi luată în Guvernul României”, a afirmat ministrul Agriculturii.

Ordonanța privind plafonarea adaosului comercial expiră la 31 decembrie 2026

Florin Barbu a amintit că mecanismul de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază a fost introdus în 2023, iar actuala ordonanță este valabilă până la 31 decembrie 2026. Potrivit ministrului, datele prezentate de Consiliul Concurenței au arătat că, într-un interval de aproximativ un an de la introducerea măsurii, prețurile mai multor produse alimentare de bază au scăzut.

Oficialul consideră că nivelul actual al TVA-ului la alimente, de 11%, afectează puterea de cumpărare și susține că Ministerul Finanțelor ar trebui să analizeze efectele majorării costurilor asupra consumului și industriei alimentare.

Barbu a avertizat că scăderea puterii de cumpărare se reflectă și în activitatea unităților de procesare, care nu mai funcționează la capacitate maximă, ceea ce duce la reducerea volumului de materie primă procesată în România.

„Odată ce a scăzut puterea de cumpărare, odată ce unitățile de procesare nu mai lucrează 12 ore din 24, s-a redus volumul de materie primă procesată în România. Am văzut datele de acum trei zile, prin care în industrie sunt peste 60.000 de șomeri. Bineînțeles că statul român nu mai încasează contribuțiile la bugetul de stat pe care firmele de procesare le plăteau pentru angajați”, a declarat ministrul.

În opinia sa, efectele asupra consumului și industriei alimentare ar trebui să fie luate în calcul atunci când Guvernul decide politica fiscală și viitorul mecanismului de plafonare a adaosului comercial.