Pericolul de dispariție a lacului Koroneia din Grecia evidențiază efectele rapide ale schimbărilor climatice

Înainte de instalarea secetei, lacul Koroneia, din nordul Greciei, era o zonă umedă protejată, un refugiu pentru mii de păsări migratoare și acvatice, în special flamingo, și un loc foarte apreciat atât de turiști, cât și de pescarii și agricultorii locali, transmite agenția Reuters.

Astăzi, după un deceniu de precipitații scăzute și de supraexploatare pentru irigații, lacul Koroneia, care era odinioară al cincilea cel mai mare lac din Grecia, s-a redus la mai puțin de o zecime din dimensiunea sa inițială, potrivit datelor Observatorului Național din Atena.

Apa rămasă stagnează într-o serie de bălți tulburi, iar albia lacului, acum dezgolită, este o vastă câmpie noroioasă, crăpată și decolorată de ani de soare arzător.

Regiunea a devenit simbolul impactului schimbărilor climatice și al secetei asupra nordului Greciei, unde precipitațiile au devenit mai neregulate și unde fermierii se luptă să obțină apă din lac pentru a-și iriga culturile.

În această vară, o mare parte a Europei a suferit din cauza valurilor de căldură și a lipsei de ploi, fenomene care au scăzut nivelul râurilor și al lacurilor la cote nemaiîntâlnite de zeci de ani, perturbând aprovizionarea cu mărfuri și reducând producția de energie.

„Am cunoscut lacul la apogeul său, cu pescarii săi, apele sale abundente, parcul său magnific și peisajele sale superbe, populate de păsări. Astăzi, ceea ce vedem este o adevărată tristețe”, a declarat emoționat Costas Hatzivoulgaridis, șeful comunității Agios Vassilios, situată pe malul lacului.

PRECIPITAȚII SLABE ȘI CĂLDURĂ SPORITĂ: UN BILANȚ GREU

Potrivit oamenilor de știință, resursele de apă ale lacului au început să se epuizeze după un sezon ploios între 2015 și 2016. De atunci, ani de precipitații scăzute și temperaturi peste medie au dus la evaporarea nu numai a apei din lac, ci și a izvoarelor care îl alimentează.

Imaginile din satelit publicate de Observatorul Național din Atena arată că suprafața sa a scăzut de la 34,4 kilometri pătrați în 2016 la 2,7 kilometri pătrați.

„Principalul factor care a determinat scăderea nivelului lacului este, fără îndoială, regimul precipitațiilor (…) care s-a situat, în medie, la aproximativ 400 de milimetri în ultimii cinci ani. Este cu aproximativ 150 de milimetri mai puțin decât în deceniile anterioare”, a declarat Dimitris Papadimos, responsabil cu gestionarea resurselor de apă și schimbările climatice la Centrul Național pentru Zone Umede, din biroul său din Salonic.

În plus, odată cu creșterea temperaturilor medii din ultimii ani în regiune, evaporarea a crescut cu 100–150 de milimetri pe an, a adăugat el.

Această problemă are, în parte, origini antropice. Fermierii, care au nevoie de apă pentru animale și culturi, au luat obiceiul de a preleva apă din lac pentru a compensa lipsa precipitațiilor, au afirmat locuitorii și autoritățile.

Un jurnalist al agenției Reuters care s-a deplasat la fața locului luna trecută a văzut un fermier folosind o pompă gigantică pentru a extrage apa din lac și a o transporta către câmpurile sale.

Autoritățile afirmă că au luat măsuri de când o instanță a Uniunii Europene a hotărât, în 2013, că Grecia nu și-a îndeplinit obligația de a proteja lacul Koroneia împotriva supraexploatării pentru irigații, a forajelor ilegale și a poluării.

Secretarul general responsabil cu resursele de apă din cadrul Ministerului Mediului din Grecia, Petros Varelidis, a declarat pentru Reuters că s-a instituit o supraveghere sporită pentru a reduce irigațiile.