Pe vremuri, o iarnă cu zăpadă din belșug ne salva de seceta din vară. Acum, nici cel mai ploios sezon nu mai este de ajuns

Ploile din timpul iernii nu mai sunt o garanție pentru o vară lipsită de probleme. Un studiu recent realizat de World Weather Attribution și analizat de El Confidencial arată că temperaturile tot mai ridicate evaporă apa din sol, râuri și plante într-un ritm accelerat, aducând seceta chiar și după începuturi de an deosebit de umede.

Problema principală nu mai este doar absența precipitațiilor, ci „sete” tot mai mare a atmosferei. La temperaturi mari, procesul de evapotranspirație se intensifică masiv.

Cifrele care explică noul fenomen

Condițiile de evaporare extremă din primăvara și vara anului 2026 au devenit de 80 de ori mai probabile în vestul Europei și de 40 de ori mai probabile în estul continentului, din cauza încălzirii globale.

Deficitul sever de apă din sol apare acum, în medie, o dată la 5 ani în vestul Europei și o dată la 15 ani în estul Europei.

Impactul direct în România și în Europa

Efectele acestui mecanism se resimt direct în economie, agricultură și energie. Solul uscat a dus la pierderea a peste un milion de hectare cultivate cu porumb în România. În Franța și Spania, terenurile uscate rapid după ierni umede au favorizat incendii masive de vegetație.

Fluviile mari ale Europei au atins niveluri extrem de scăzute. Scăderea debitului Dunării a obligat România să oprească temporar ambele reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă.

La jumătatea lunii august, lacurile de acumulare din România mai aveau o rezervă de doar 70,63%, iar aproape 280 de localități se confruntau cu restricții severe de furnizare a apei.

Cercetătorii spun că evaluarea secetei exclusiv după cantitatea de ploaie este o abordare depășită. Pe măsură ce planeta continuă să se încălzească, autoritățile trebuie să ia în calcul temperatura și evaporarea pentru a gestiona resursele de apă rămase.