„Parc”, un cuvânt polisemantic: cele 13 parcuri naționale ale României, promovate prin campania „Parcurile Generațiilor” / Un bunic îi spune unui copil cum se trăiește natura sălbatică – videoclip

„Există parcuri și există parcuri naționale” este mesajul prin care Fundația Conservation Carpathia și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor lansează o campanie publicitară pentru cele 13 parcuri naționale ale României. Spotul campaniei se folosește de polisemia cuvântului „parc” pentru a explica diferența dintre un parc urban și un parc național, printr-un dialog între un copil, familiarizat cu orașul, și bunicul său. În spot – legat de activitățile din cadrul festivalului în natură Făgăraș Fest – un copil îi cere bunicului să îi descrie „parcul” în care se află.
Răspunsurile celor doi construiesc, în paralel, două lumi diferite.
„În parcul meu văd leagăne, tobogane și copii”, spune copilul.
„Eu văd natură cât vezi cu ochii. Munți înalți, păduri neatinse și lacuri cu apă albastră ca cerul”, îi răspunde bunicul.
În dialogul purtat la distanță, copilul spune că în parc aude o mașină de tuns iarba și simte miros de gogoși, în timp ce bunicul descrie liniștea naturii și încheie cu o invitație: „Simt ceva ce nu pot să-ți explic. Ceva ce poți trăi doar când vii aici, în parcul național.”
Un cuvânt, două lumi
Pentru cei mai mulți oameni care locuiesc în orașe, primul sens este cel de parc urban, un spațiu verde amenajat pentru recreere. În schimb, un parc național este o arie naturală protejată prin lege, creată pentru conservarea ecosistemelor, speciilor de plante și animale, precum și a peisajelor naturale reprezentative.
Parcurile naționale sunt și loc de plimbare, dar reprezintă arii naturale protejate, în care conservarea naturii este prioritară, iar intervenția omului este redusă la minimum, astfel încât procesele naturale să se desfășoare cât mai aproape de starea lor firească.
De ce sunt importante parcurile naționale
România are 13 parcuri naționale în suprafață de aproximativ 317.500 de hectare de natură.
Ariile protejate contribuie la conservarea biodiversității, dar și la adaptarea la schimbările climatice, iar pădurile și ecosistemele intacte captează cantități importante de dioxid de carbon, răcoresc aerul în perioadele de caniculă și contribuie la reglarea circuitului natural al apei, reducând riscul de secetă și de inundații, potrivit Fundației Conservation Carpathia.
Parcurile naționale au și un rol economic și social. Autorii campaniei arată pe site-ul dedicat parcurilor naționale că acestea pot susține dezvoltarea ecoturismului, pot crea locuri de muncă pentru comunitățile locale și pot valorifica produsele tradiționale și patrimoniul cultural al zonelor în care se află.
Parc național sau parc natural?
Campania explică și diferența dintre cele două categorii de arii protejate.
În parcurile naționale, obiectivul principal este conservarea biodiversității și a ecosistemelor naturale. În zonele cu protecție strictă, exploatarea resurselor este interzisă, iar vizitarea se face pe trasee marcate și cu respectarea regulilor de conservare.
În parcurile naturale, în schimb, accentul este pus pe protejarea unor peisaje în care oamenii și natura au coexistat de-a lungul timpului. Aici sunt permise, în condiții reglementate, activități tradiționale și utilizarea durabilă a resurselor naturale.
Pe lângă aceste categorii, România are și rezervații naturale, rezervații științifice și monumente ale naturii, fiecare cu un regim propriu de protecție.
Cele 13 parcuri naționale promovate prin campanie
Campania „Parcurile Generațiilor” promovează toate cele 13 parcuri naționale ale României:
Retezat; Munții Rodnei; Călimani; Ceahlău; Cheile Bicazului-Hășmaș; Cheile Nerei-Beușnița; Domogled–Valea Cernei; Semenic–Cheile Carașului; Defileul Jiului; Cozia; Buila–Vânturarița; Munții Măcinului; Piatra Craiului.
Campania își propune să fie și o încurajare pentru oameni să descopere aceste arii protejate și să sprijine comunitățile locale alegând cazare, produse și servicii oferite de localnici.
Miza pe termen lung: Parcul Național Munții Făgăraș
Fundația Conservation Carpathia promovează, în paralel, proiectul de înființare a Parcului Național Munții Făgăraș, care ar urma să ofere cel mai înalt nivel de protecție unuia dintre cele mai valoroase peisaje naturale din Europa.
În Munții Făgăraș se află valoroase păduri naturale, pajiști alpine și specii precum ursul, lupul și râsul, iar în ultimii ani au revenit și castorul, zimbrul și vulturul sur. Un parc național în această zonă ar putea contribui, potrivit fundației, atât la conservarea biodiversității, cât și la dezvoltarea unei economii bazate pe ecoturism și utilizarea durabilă a resurselor naturale.
Campania „Parcurile Generațiilor” este realizată de Fundația Conservation Carpathia, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu sprijinul Asociației Rangerilor din România, și va fi difuzată în perioada următoare la televiziune, radio și în mediul online.
Comentarii (0)
Articole similare
EconomicCine cumpără astăzi apartamente în București și de ce s-a schimbat piața?
EconomicFOTO | Statuile dispărute în mod misterios înainte de Revoluție revin una câte una pe un palat istoric din Timișoara
EconomicNissan revine pe profit în trimestrul al doilea, dar își reduce estimările privind vânzările din acest an
Economic