Paradoxul digitalizării forțate: statul taie bani primăriilor neînrolate, deși sute de sate au încă probleme cu internetul

Un număr de 650 de primării din România nu sunt încă înrolate în platforma națională de plăți online Ghișeul.ro, cu numai zece zile înainte de expirarea termenului prevăzut de lege. Administrațiile care nu se conformează până la 25 august riscă sistarea unor sume importante primite de la bugetul de stat. Obligația urmărește accelerarea digitalizării administrației, însă ridică și o întrebare în cazul comunelor rurale izolate: cât de justificat este ca statul să sancționeze financiar administrații dintr-o țară în care 1.592 de localități nu aveau, potrivit celor mai recente date ANCOM, acces la un serviciu funcțional de internet fix de cel puțin 100 Mbps?

650 de primării mai au zece zile

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat sâmbătă că toate primăriile din România trebuie să fie înrolate în Ghișeul.ro până la 25 august, iar 650 de administrații locale mai au de îndeplinit această obligație.

„Toate primăriile din România trebuie să fie înrolate în sistemul de plăți online Ghișeul.ro”, a transmis vicepremierul.

Numărul administrațiilor rămase în afara platformei a scăzut semnificativ în ultimele zile. La 5 august, Gheorghiu anunța că 919 dintre cele 3.187 de primării nu erau încă înrolate și că peste 2,5 milioane de români nu puteau beneficia de posibilitatea de a-și achita online taxele și impozitele locale.

Ghișeul.ro permite contribuabililor să achite de la distanță taxe, impozite, amenzi și alte obligații către instituțiile publice participante, iar Autoritatea pentru Digitalizarea României publică inclusiv procedura prin care instituțiile se pot înrola în sistem.

Primăriile riscă să piardă bani de la buget

Miza termenului de 25 august este însă mult mai mare decât simpla introducere a unui nou serviciu pentru contribuabili.

Potrivit cadrului stabilit prin OUG nr. 7/2026, unitățile administrativ-teritoriale au primit un termen de șase luni pentru înscrierea în Sistemul Național Electronic de Plată Online. În cazul neîndeplinirii obligației, poate fi sistată alimentarea bugetelor locale cu cote defalcate din impozitul pe venit și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale. Alimentarea se reia după îndeplinirea obligației și comunicarea situației de către Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Există și excepții pentru anumite categorii de cheltuieli, astfel încât sancțiunea nu presupune oprirea absolută a tuturor fondurilor unei primării.

Oana Gheorghiu susține că măsura este necesară pentru modernizarea relației dintre cetățean și administrația publică.

„Un stat modern nu se poate construi fără capabilități elementare de digitalizare în beneficiul cetățenilor săi”, a afirmat vicepremierul.

Paradoxul: România digitalizează obligatoriu primăriile, dar are încă 1.592 de localități fără internet fix de 100 Mbps

Obligația intervine însă într-o Românie în care există în continuare diferențe foarte mari între conectivitatea marilor orașe și cea a satelor izolate.

ANCOM arăta, în aprilie 2026, că, potrivit datelor aferente anului 2025, utilizatorii finali din 1.592 de localități din România nu beneficiau de acces la cel puțin un serviciu funcțional de internet în bandă largă la punct fix, definit în acest context printr-o viteză de cel puțin 100 Mbps. Autoritatea a început între timp o nouă colectare de date pentru actualizarea situației.

Problema este concentrată mai ales în zonele greu accesibile. Datele ANCOM anterioare indicau localități montane din arcul carpatic, sate din Delta Dunării și comunități rurale izolate din zone de deal sau de câmpie. În analiza pentru 2024, 1.635 de localități din 39 de județe aveau acces inexistent sau parțial la servicii fixe de minimum 100 Mbps, cele mai multe fiind în Alba, Hunedoara și Caraș-Severin.

Cifra nu trebuie însă interpretată ca însemnând că 1.592 de comune sunt complet lipsite de internet. ANCOM vorbește despre localități, categorie în care intră și satele componente ale comunelor, iar lipsa unui serviciu fix de minimum 100 Mbps nu înseamnă neapărat absența totală a internetului. În asemenea zone poate exista internet mobil, o conexiune fixă cu viteză mai redusă sau alte modalități de acces.

Are sens obligativitatea înrolării în Ghișeul.ro?

Din această perspectivă, existența zonelor slab conectate nu anulează în sine logica obligației impuse primăriilor.

Înrolarea în Ghișeul.ro nu presupune că fiecare locuitor al comunei trebuie să aibă fibră optică și nici că plata fizică a taxelor dispare. Obligația este adresată primăriei: administrația trebuie să ofere și posibilitatea achitării online.

Chiar într-o comună în care o parte dintre sate au conexiuni slabe, sediul primăriei poate dispune de internet suficient pentru operarea sistemului. În plus, beneficiarul serviciului nu trebuie să se afle fizic în comună. Un proprietar care locuiește la București, un cetățean plecat la muncă în străinătate sau un localnic care utilizează internetul mobil își poate achita obligațiile fără să ajungă la casieria primăriei.

Din acest punct de vedere, obiectivul Guvernului este greu de contestat: în 2026, posibilitatea de a plăti online taxele locale poate fi considerată un serviciu administrativ de bază, iar refuzul sau pasivitatea unei administrații locale nu ar trebui să îi priveze pe toți contribuabilii de această opțiune.

Problema mai sensibilă este sancțiunea, nu digitalizarea

Mai discutabilă este însă alegerea sancțiunii. Cotele defalcate din impozitul pe venit și sumele de echilibrare reprezintă o parte importantă a resurselor unor comune, în special a celor cu venituri proprii reduse. Tocmai administrațiile mici și rurale pot avea cele mai puține resurse umane, competențe IT și capacitate administrativă pentru a implementa rapid noi sisteme.

Într-un asemenea caz apare un paradox: pentru incapacitatea sau pasivitatea aparatului unei primării, sancțiunea financiară riscă să se răsfrângă asupra întregii comunități.

Argumentul este cu atât mai relevant în cazul localităților izolate, unde statul însuși nu a reușit încă să asigure uniform infrastructura de comunicații de mare viteză.

Pe de altă parte, primăriile nu pot invoca automat lipsa internetului de 100 Mbps din unele sate drept motiv pentru neînrolare. Termenul legal a fost de șase luni, iar procedura privește instituția, nu conectarea fiecărei gospodării. În lipsa unei probleme tehnice reale, neînrolarea poate ține mai degrabă de inerție administrativă decât de imposibilitatea obiectivă de a utiliza platforma.

O comparație care ar putea arăta cât de echitabilă este măsura

Datele disponibile public lasă însă fără răspuns o întrebare importantă: câte dintre cele 650 de primării care nu sunt încă în Ghișeul.ro administrează sate aflate pe lista ANCOM a zonelor fără internet fix funcțional de minimum 100 Mbps?

Simplul fapt că România are 1.592 de asemenea localități nu demonstrează că primăriile aflate acum sub amenințarea sancțiunilor sunt aceleași administrații.

O încrucișare a celor două liste ar putea arăta dacă există comune în care o mare parte sau chiar toate satele componente se află în zone slab conectate și care riscă, în același timp, să piardă bani pentru că nu s-au digitalizat la termen.

Până atunci, concluzia este una nuanțată: obligația ca toate primăriile să ofere plata prin Ghișeul.ro are o justificare solidă, inclusiv în mediul rural. Mult mai discutabil este dacă sistarea unor fonduri destinate bugetelor locale reprezintă sancțiunea potrivită pentru administrațiile cu cea mai redusă capacitate tehnică și financiară.