Paradoxul agricol românesc: Record pe câmp, gaură de miliarde la raft. România exportă grâu ieftin și importă mâncare scumpă

România se îndreaptă spre una dintre cele mai mari recolte de grâu din istorie și rămâne liderul Uniunii Europene la exporturile acestei cereale. Performanța de pe câmp nu rezolvă însă problema din economie: țara vinde peste graniță milioane de tone de materie primă și cumpără produse alimentare procesate, mai scumpe. Numai în prima jumătate a anului 2026, diferența dintre importurile și exporturile de alimente și animale vii a depășit 2,2 miliarde de euro.

Serviciul științific al Comisiei Europene estimează pentru România un randament de aproximativ 5,46 tone de grâu la hectar. Raportată la o suprafață cultivată de aproximativ 2,3 milioane de hectare, prognoza indică o producție de circa 12,6-12,8 milioane de tone.

Recolta ar putea astfel să se apropie sau chiar să depășească recordul înregistrat anul trecut și să se situeze cu aproximativ 20% peste media ultimilor cinci ani.

România ar putea egala recordul de anul trecut

Grâul românesc a beneficiat de condiții mai bune decât culturile de vară. Ploile au susținut producția în estul și centrul țării, în timp ce valurile de căldură au provocat probleme mai ales în vest.

Cel mai recent buletin agricol JRC MARS al Comisiei Europene arată că recoltatul cerealelor de iarnă este în mare parte încheiat, iar perspectivele au rămas relativ stabile.

Situația este diferită pentru culturile de vară. Temperaturile ridicate și lipsa apei au afectat fertilitatea plantelor, acumularea de biomasă și umplerea boabelor. În vestul României, pagubele s-au intensificat, iar specialiștii europeni avertizează că pot exista inclusiv pierderi locale importante.

La nivelul Uniunii Europene, prognozele de randament pentru culturile de vară au fost reduse, unele ajungând cu până la 14% sub media ultimilor cinci ani.

Paradoxul porumbului: randament mai bun, dar producție mai mică

În cazul porumbului, randamentul mediu ar putea fi cu aproximativ 13% mai mare decât anul trecut. Producția totală riscă însă să rămână sub cele 7,7 milioane de tone obținute în sezonul anterior.

Explicația este reducerea suprafeței cultivate, de la aproximativ 1,9 milioane la 1,6 milioane de hectare. La aceasta se adaugă efectele secetei și ale temperaturilor extreme din vestul țării.

România ar putea avea astfel două rezultate foarte diferite în același an agricol: o recoltă excepțională de grâu și o producție de porumb limitată de suprafețele mai mici și de vreme.

România a exportat 7,26 milioane de tone de grâu într-un singur sezon

Țara noastră nu este doar un mare producător, ci și principalul exportator de grâu comun din Uniunea Europeană.

În sezonul agricol 2025-2026, România a exportat 7,26 milioane de tone, depășind Franța, care a livrat 5,56 milioane de tone, Polonia, cu 3,26 milioane, și Germania, cu 2,3 milioane de tone, potrivit datelor publicate de Rețeaua Agricolă a Ministerului Agriculturii din Țările de Jos.

România s-a clasat pe primul loc în UE și la exporturile de porumb, cu 1,14 milioane de tone, și pe locul al doilea la orz, cu 2,05 milioane de tone.

Datele din sezonul anterior arată însă cât valorează materia primă plecată din țară. Între iulie 2024 și iunie 2025, România a exportat aproape 5,48 milioane de tone de grâu comun, pentru care a încasat 1,24 miliarde de euro. Prețul mediu a fost de numai 23 de eurocenți pe kilogram.

Exportăm grâu ieftin și importăm produse alimentare scumpe

Aici apare contradicția structurală a agriculturii românești. România exportă cereale, semințe oleaginoase și animale vii, dar importă carne procesată, produse lactate, dulciuri, produse de patiserie și conserve cu o valoare adăugată mult mai mare.

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică arată că situația continuă și în 2026. În primul semestru, România a exportat alimente și animale vii în valoare de aproximativ 3,66 miliarde de euro, dar a importat produse de 5,88 miliarde de euro. Rezultă un deficit de aproape 2,22 miliarde de euro în numai șase luni.

În primele 11 luni din 2025, deficitul acestei categorii ajunsese la 3,65 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice și Penny România.

Analiza identifică drept probleme principale capacitatea insuficientă de procesare, fragmentarea producătorilor, accesul dificil la finanțare și lipsa unor lanțuri solide între fermieri, procesatori și magazine.

Recolta-record nu garantează automat câștiguri mai mari

O producție mare poate pune presiune asupra prețului primit de fermieri, mai ales atunci când oferta crește rapid. Calitatea grâului, nivelul de proteină și cererea de pe piețele internaționale vor conta la fel de mult ca numărul de tone recoltate.

Problema României nu mai este doar cât grâu produce, ci ce face cu acesta după recoltare. Fără mori, fabrici, ferme zootehnice și capacități de procesare suficiente, o parte importantă a valorii economice este creată în alte țări.