Operațiuni de influență: raportul OpenAI și falsul despre Nicușor Dan și Maia Sandu

Jurnaliști inventați care semnează în publicații reale și conturi care împrumută identitatea unor redacții: informația ajunge la cititor cu o credibilitate care îi ascunde originea. Un raport publicat de OpenAI pe 8 octombrie descrie două operațiuni de influență asociate Rusiei și Iranului, inclusiv una în care șapte identități fictive au semnat aproape 100 de articole și republicări.

În România și Republica Moldova, un caz distinct arată cum funcționează această aparență de autenticitate. Un canal fals „Euronews România” distribuia afirmații despre Nicușor Dan și Maia Sandu, iar aceeași narațiune apărea pe Pravda Moldova sub formula „Cităm presa românească”. Verificarea realizată pentru acest articol în arhiva internetului arată că publicația românească invocată nu este identificată, iar sursa indicată la final trimite către md.kp.media.

Legătura dintre cazuri este mecanismul ascunderii sursei prin identități credibile. Raportul OpenAI nu identifică România ca țintă a celor două operațiuni și nu stabilește o legătură cu falsul despre cei doi președinți.

Șapte identități fictive au trecut de filtrul unor publicații reale

Operațiunea „Bogus Bylines” folosea șapte semnături de autori prezentați drept jurnaliști occidentali, cu preocupări pentru geopolitică, drepturile omului și conflictele internaționale. Unele identități aveau biografii și conturi pe mai multe rețele sociale, pentru a susține aparența unui parcurs profesional.

Operatorii utilizau ChatGPT pentru revizuirea articolelor în engleză și adaptarea lor la cerințele publicațiilor cărora urmau să le propună. După aprobarea modificărilor, cereau redactarea unor e-mailuri către editori. Astfel, materialele intrau în circuitul editorial printr-o procedură familiară redacțiilor: un colaborator propunea un text pentru publicare.

Potrivit documentului, aproape 100 de articole au fost publicate sau preluate sub aceste identități în aproximativ o duzină de publicații mici și mijlocii. Materialele identificate erau datate între iulie 2025 și octombrie 2026 și tratau în principal conflictul dintre Statele Unite și Iran.

Problema pentru cititor era originea ascunsă a intervenției: ceea ce putea părea analiza unui autor independent făcea parte, conform raportului, dintr-o campanie coordonată. Identificarea unei semnături fictive nu înseamnă însă că fiecare afirmație din articolul respectiv era falsă.

Cercetători reali, coordonați printr-o identitate inventată

În operațiunea cu origine în Rusia, paravanul era un centru de cercetare din America Latină, Social Research Center, care se prezenta drept o platformă axată pe diaspora indiană și relațiile Indiei cu statele regiunii.

Potrivit OpenAI, operatorii controlau centrul printr-o identitate fictivă, „Mia Clark”. Rapoartele interne analizate de companie făceau referire la salarii, recrutări, concedieri și proiecte de cercetare, indicând un control asupra organizației.

Centrul avea însă colaboratori reali. Dovezile disponibile sugerează că aceștia nu știau că lucrau pentru o operațiune rusă și realizau cercetări cu bună-credință. Pe site au fost identificate peste 60 de articole, majoritatea aparent originale.

Această componentă explică de ce verificarea unei operațiuni de influență poate fi dificilă: o organizație poate produce cercetări autentice și poate angaja oameni competenți, în timp ce ascunde cine îi controlează activitatea.

Un caz anterior, distinct, privind construirea unei aparențe de autoritate academică a fost relatat de ȘTIRIPESURSE.RO, după blocarea unor conturi ChatGPT provenite din Rusia.

Un e-mail fals către școli a produs ecouri în presa europeană

Unul dintre episoadele descrise în raport începe cu o adresă de e-mail care imita Direcția Regională de Educație din Lima, Peru. Operatorii susțineau în propriile raportări că, în mai 2026, au transmis instrucțiuni către școli pentru organizarea unor activități despre Ucraina, cu referiri inclusiv la Stepan Bandera, figură controversată a naționalismului ucrainean.

Potrivit relatării operatorilor, unele școli au răspuns și au trimis fotografii ale activităților. Ulterior, aceștia au revendicat plasarea unor materiale în presă care prezentau evenimentele drept dovada că Ucraina ar exporta ideologii ultranaționaliste.

OpenAI separă aceste revendicări de urmele publice găsite: compania a identificat relatări corespunzătoare în presa peruană și poloneză, precum și reacția unui europarlamentar polonez.

Mecanismul descris are trei etape: o autoritate este imitată, destinatarii sunt determinați să organizeze un eveniment real, iar acel eveniment devine material pentru o narațiune politică. Fotografiile autentice pot susține astfel o poveste care ascunde împrejurările în care au fost obținute.

Inteligența artificială a fost folosită și pentru raportări către superiori

În cazul „Dark Clark”, principala utilizare observată a ChatGPT era redactarea rapoartelor interne către un superior neidentificat. Aceste documente ofereau detalii despre campanii, obiective și administrarea centrului de cercetare.

Tot ele arătau că operatorii își exagerau rezultatele. Într-un exemplu, aceștia își atribuiau meritul pentru argumente prezentate de Argentina la ONU în disputa privind Insulele Falkland/Malvine, deși argumentele făceau parte de multă vreme din poziția oficială a statului.

O problemă similară apărea în operațiunea iraniană. Pentru a demonstra impactul comentariilor, operatorii foloseau vizualizările postărilor la care răspundeau, fără a putea demonstra că propriile comentarii generaseră acea audiență.

Raportul distinge, așadar, între activitatea revendicată de operatori și rezultatele care pot fi susținute prin dovezi publice.

Audiența unei campanii nu dovedește că a schimbat voturi

OpenAI evaluează operațiunea rusă la nivelul 5 pe o scară de șase trepte, fiind prima operațiune de acest nivel pe care compania spune că a perturbat-o de la începutul raportărilor sale.

Evaluarea indică răspândirea conținutului și ecourile publice, inclusiv reacții politice. Ea nu demonstrează câți oameni și-au schimbat opiniile sau votul în urma campaniei.

Există și limite de atribuire. Originea conturilor în Rusia sau Iran nu identifică automat instituția care a comandat ori finanțat activitatea. În cazul iranian, OpenAI consideră comportamentul compatibil cu o campanie comercială de influență desfășurată contra cost, dar nu identifică entitatea din spate.

În România, falsurile au împrumutat identitatea Guvernului și a redacțiilor

Pornind de la anunțul făcut joi de OpenAi, autorul acestui material a verificat cazul care a alarmat România și Republica Moldova deopotrivă, în mai 2025, când o afirmație falsă despre Nicușor Dan și Maia Sandu, distribuită de un canal care imita Euronews România, a fost republicată pe Pravda Moldova sub formula „Cităm presa românească”. Urmele republicării în arhiva internetului arată că textul nu identifică publicația românească invocată, iar sursa indicată la final trimite către site-ul unei publicații din Republica Moldova.

Cazul arată cum o informație poate primi aparența unei confirmări jurnalistice printr-o siglă cunoscută, o atribuire vagă și preluarea pe alt site. Iar raportul publicat de OpenAI pe 8 octombrie, citat de Mediafax, descrie mecanisme comparabile în operațiuni distincte, asociate Rusiei și Iranului.

Povestea din mai 2025 folosea un eveniment real — vizita președintelui României la Chișinău, din 10 iunie 2025 — pentru a introduce o afirmație despre presupuse discuții privind restricționarea presei de opoziție. Euronews a dezmințit materialul care îi copia identitatea și a documentat republicarea narațiunii

Videoclipul rostogolit pe Telegram, care folosea însemnele Euronews, pretindea că Ministerul român de Externe trimisese Franței o notă de protest privind presupuse ingerințe electorale. Euronews a precizat că nu produsese materialul, iar autoritățile române și franceze au respins afirmațiile. Ministerul francez de Externe a atribuit falsul operațiunii Matrioșka.

Vezi mai multe: Franța demască o uriașă operațiune rusească de dezinformare în Europa: 'matrioşka' pentru care Rusia alocă un miliard de euro / an - Stiripesurse

În iunie 2025, Euronews a documentat un canal Telegram care se prezenta fraudulos drept „Euronews România”. Acesta pretindea că vizita lui Nicușor Dan la Chișinău urmărea un schimb de experiență cu Maia Sandu privind restricționarea presei de opoziție. Euronews a dezmințit materialul și a precizat că redacția sa din România nu avea un canal Telegram. Nici astăzi, 9 octombrie 2026, Euronews România NU are un astfel de canal.

În iunie 2025, Euronews a documentat acest canal Telegram care se prezenta fraudulos drept „Euronews România” și distribuia afirmații false despre liderii României și Republicii Moldova. Acest caz ilustrează și dimensiunea transfrontalieră: aceeași identitate media era folosită pentru a viza publicul din două țări.

Euronews a verificat declarațiile publice de la vizită și a precizat că acestea nu susțineau interpretarea distribuită pe Telegram. Redacția a arătat că materialul nu îi aparținea și că identitatea sa fusese folosită fără drept. Verificarea declarațiilor publice nu reprezintă, singură, o transcriere a discuțiilor private dintre cei doi președinți.

Pentru cititor, sigla oferea prima aparență de autenticitate. Republicarea adăuga o a doua: povestea era prezentată drept informație provenită din presa românească.

Comparația privește folosirea unei identități credibile pentru ascunderea sursei reale.

Falsul despre Nicușor Dan și Maia Sandu, republicat sub acoperirea „presei românești”

Pentru a reconstitui traseul acestei narațiuni, am căutat republicarea pe Pravda Moldova în arhiva Wayback Machine și a identificat două capturi, din 11 și 21 iunie 2025. Pagina afișează ca dată a publicării 10 iunie 2025, ora 17:18, ziua vizitei lui Nicușor Dan la Chișinău.

Verificarea integrală a capturii din 11 iunie relevă o diferență între sursa invocată în text și cea indicată la final. Articolul introduce afirmațiile prin formula „Cităm presa românească”, însă rubrica „Sursa” trimite la md.kp.media, fără un link către articolul concret din care ar proveni informațiile.

Comparația celor două capturi arată că, în pasajele analizate, este păstrată aceeași afirmație: președintele României ar fi mers în Republica Moldova pentru a împărtăși experiența în „restricționarea presei de opoziție”. Textul introduce această versiune prin formula „Cităm presa românească”, fără să numească în acel pasaj publicația invocată. Ulterior, susține că Nicușor Dan și Maia Sandu ar fi discutat despre combaterea presei de opoziție într-o întâlnire cu ușile închise.

În ambele capturi apare și aceeași imagine, în care Maia Sandu este reprezentată în uniformă militară, alături de Nicușor Dan. În porțiunea comparată a articolului nu este vizibilă o dezmințire sau o mențiune care să avertizeze cititorul că afirmațiile provin dintr-un material fals.

Verificarea documentează o republicare în care narațiunea primește aparența unei informații confirmate de presa românească. Referința către md.kp.media introduce însă o verigă suplimentară: arhiva nu stabilește singură ordinea preluărilor sau existența unei coordonări între publicație și canalul fals.

Pravda Moldova și md.kp.media: ce știm despre site-urile din documentare

Pravda Moldova face parte din ecosistemul de agregatoare cunoscut drept rețeaua Pravda. Cercetările CheckFirst și DFRLab descriu o infrastructură care republică materiale din surse rusești, rețele sociale și Telegram, inclusiv prin traduceri. În toamna anului 2024 și la începutul lui 2025, cercetătorii identificaseră 140 de subdomenii care vizau peste 83 de țări și regiuni.

Miza documentată depășește accesările directe. CheckFirst a identificat peste 1.900 de linkuri ale rețelei în 44 de versiuni lingvistice ale Wikipediei și a analizat riscul preluării acestui conținut de sisteme de inteligență artificială. Separat, NewsGuard a raportat că, într-un audit publicat în martie 2025, zece chatboturi au repetat narațiunile false testate în aproximativ o treime dintre răspunsuri.

md.kp.media este un site distinct, al publicației Komsomolskaya Pravda Moldova. Potrivit Media Ownership Monitor Moldova, acesta a apărut în 2023 ca succesor al kp.md, blocat în același an la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate. Proiectul semnalează probleme de transparență a proprietății și citează relatări potrivit cărora controlul publicației ar fi trecut prin intermediari la Ilan Șor.

Ce poate verifica un cititor înainte să distribuie o informație

Pentru un anunț atribuit unei instituții, verificarea începe pe site-ul oficial al acesteia. Un antet, o siglă sau o captură de ecran pot fi copiate; existența comunicatului original și adresa exactă a paginii oferă informații suplimentare.

În cazul unui articol, merită urmărite sursele invocate și istoricul autorului. O biografie poate fi inventată, iar preluarea aceluiași text de mai multe site-uri nu reprezintă neapărat confirmări independente.

Pentru un centru de cercetare, contează transparența finanțării, conducerea și metodologia. Dimensiunea redusă sau numărul mic de urmăritori nu sunt, singure, dovezi de fraudă.

Cazurile documentate arată de ce verificarea trebuie să urmărească și traseul informației: cine a produs-o, prin ce intermediari a circulat și în ce moment a primit credibilitatea unei instituții sau publicații reale.