Oceanele au înregistrat temperaturi record în august / În Groenlanda, un ghețar a pierdut o suprafață cât Manhattanul

Temperatura medie zilnică a suprafeței oceanelor a urcat la un nou record, în timp ce unul dintre marii ghețari ai Groenlandei a pierdut o suprafață de gheață comparabilă cu Manhattanul, transmite MEDIAFAX.

Autoritatea Națională pentru Cercetare atrage atenția că asemenea observații oferă indicii asupra transformărilor prin care trece sistemul climatic.

Record de 21,1 grade Celsius în oceane

Temperatura medie zilnică a suprafeței oceanului în regiunile cuprinse între 60 de grade latitudine sudică și 60 de grade latitudine nordică a ajuns, la 22 august, la 21,1 grade Celsius, potrivit datelor Copernicus Climate Change Service, citate de Autoritatea Națională pentru Cercetare.

Este cea mai ridicată valoare din seria de date care începe în 1979 și depășește precedentul record, de 21,09 grade, înregistrat în martie 2024. Noua maximă survine în contextul dezvoltării unui episod El Niño în Pacificul tropical.

Momentul producerii recordului este neobișnuit: temperatura medie a suprafeței oceanelor ajunge în mod normal la maximul anual în martie-aprilie, nu în august.

Oceanele absorb cea mai mare parte a surplusului de căldură acumulat în sistemul climatic, iar încălzirea lor poate favoriza valurile de căldură marină, poate afecta ecosistemele și poate contribui la intensificarea unor fenomene meteorologice extreme.

Groenlanda a pierdut o suprafață de gheață de 76 km²

Un alt fenomen important s-a produs la 4 august, când aproximativ 76 de kilometri pătrați din limba plutitoare a ghețarului Petermann, din nord-vestul Groenlandei, s-au desprins în Oceanul Arctic.

Evenimentul, observat cu ajutorul sateliților Copernicus Sentinel-1, reprezintă cea mai mare pierdere de gheață plutitoare suferită de acest ghețar după 2012 și cel mai important fenomen de desprindere de gheață observat în Arctica după 2020. Grosimea gheții poate ajunge la aproximativ 150 de metri.

Cercetători români caută răspunsuri în stalagmitele Carpaților

Transformările actuale sunt analizate și în raport cu stabilitatea circulației meridionale de răsturnare din Atlantic – AMOC. Autoritatea pentru Cercetare citează un studiu din Nature Climate Change potrivit căruia stabilitatea acestui sistem depinde atât de amploarea încălzirii globale, cât și de rapiditatea acesteia. O creștere accelerată a temperaturilor ar putea împinge sistemul către un prag critic la temperaturi mai reduse decât în cazul unei încălziri lente.

România contribuie la cercetarea acestor mecanisme prin studiile realizate la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române. Cercetători precum Silviu Constantin și Virgil Drăgușin folosesc stalagmite din peșterile Carpaților pentru a reconstitui evoluția climei nord-atlantice de acum mii sau chiar zeci de mii de ani.

Un exemplu este arhiva climatică din Peștera Cloșani, care furnizează informații despre schimbările climei și circulației atmosferice din trecutul Europei de Est și al Atlanticului de Nord.

Autoritatea subliniază că datele provenite din sateliți, măsurătorile oceanice și asemenea arhive naturale indică, din perspective diferite, o transformare climatică ale cărei efecte se acumulează în timp.