Oana Gheorghiu explică cel mai recent email trimis către 150 de instituții: Recunosc, sunt vinovată. A generat o nouă conspirație

Vicepremierul Oana Gheorghiu explică cel mai nou e-mail transmis de ea către mai multe instituții din România. Gheorghiu a fost protagonista unui scandal iscat după ce în trecut a transmis un mail prin care recomanda serviciile unei companii nemțești.

Gheorghiu anunţă, joi, că a trimis un e-mail către 150 de instituţii centrale şi către toate cele peste 3.000 de primării din toată ţara, prin care a cerut securizarea aplicaţiilor, astfel încît să fie prevenite atacuri cibernetice ca ce care încă afectează activitatea ANCPI.

Recunosc, sunt vinovată: am trimis un e-mail

”Recunosc, sunt vinovată: am trimis un e-mail. Am transmis un e-mail către 150 de instituţii centrale şi către toate cele peste 3.000 de primării din toată ţara. Le-am îndrumat să îşi securizeze aplicaţiile informatice şi bazele de date astfel încât pe viitor să prevenim atacuri cibernetice precum cel de la cadastru (ANCPI)”, anunţă, joi, pe Facebook, Oana Gheorghiu.

Aceasta precizează că a transmis măsurile critice de implementat pentru securitatea cibernetică a instituţiei, aşa cum sunt ele descrise de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, principalele instituţii cu atribuţii în zona de securitate cibernetică.

”De altfel, întreg demersul a fost realizat cu sprijinul lor”, a mai transmis Gheorghiu, adăugând că demersul ei a generat o noua ”conspiraţie”.

Oana Gheorghiu, reclamată la DNA

În luna mai, fostul şef al Autorităţii pentru Digitalizarea României, Dragoş Vlad, a depus o plângere penală la DNA, în care acuză presiuni repetate, în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achiziţiilor publice şi presiuni în găsirea unor soluţii de colaborare cu grupul de societăţi Schwartz.

Vizaţi sunt vicepremierul Oana Gheorghiu şi ministrul Economiei, Irineu Darău.

În februarie 2026, vicepremierul Oana Gheorghiu a trimis emailuri către mai multe instituţii ale statului, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), în care întreba dacă instituţiile sunt interesate de servicii digitale oferite de compania germană Schwarz Digits.