O tânără artistă din Sibiu provoacă controverse în Italia: A reprezentat-o pe Maica Domnului cu aspect masculin, pe un prapor bisericesc / ”Este viziunea mea asupra Fecioarei” / Arhiepiscopul Sienei a refuzat să binecuvânteze imaginea

Controversă la Siena, în cadrul unui important eveniment, din cauza unei reprezentări a Fecioarei cu trăsături androgine în cadrul Palio-ului Adormirii Maicii Domnului, relatează presa italiană.

Evenimentul amintește de cel de-al cincilea centenar al bătăliei de la Camollia, în care forțele din Siena i-au învins în 1526 pe adversarii lor florentini și papali.

Icoana Fecioarei aleasă pentru ”drappellone” praporul care însoțește toate evenimentele sărbătorii, cu tema Adormirii Maicii Domnului, a stârnit o controversă din cauza trăsăturilor sale androgine și a faptului că se îndepărtează de iconografia mariană tradițională.

Cardinalul Augusto Paolo Lojudice, arhiepiscopul Sienei, a recunoscut că reprezentarea „nu reflectă nici canoanele tradiției culturale, nici pe cele ale devoțiunii”, în timp ce arhiepiscopia a solicitat ca, în viitor, să existe un dialog preventiv cu privire la o operă care, deși nu este obiect de cult, este considerată „cu siguranță mai sacră decât profană”.

”Aceasta este Fecioara cu care visez”

Opera este semnată de artista română Teodora Axente și a fost înmânată cartierului câștigător al Palio-ului dedicat competiției.

Palio di Siena este o cursă istorică de cai tradițională, organizată de două ori pe an în Piazza del Campo din Siena.

Evenimentul nu este o simplă competiție sportivă, ci reprezintă un rit colectiv, cu origini medievale ce datează din secolul al XIII-lea.

În cadrul cursei, cartierele istorice ale orașului, numite contrade, se înfruntă pentru a câștiga prestigiosul Drappellone (un steag din mătase pictată). Adică praporul desenat de artista originară din Sibiu.

Primăria din Siena a încredințat companiei Axente realizarea Drappellone pentru Palio-ul din august, o bucată de mătase cunoscută popular sub numele de cencio, care constituie premiul acordat contradei câștigătoare.

Opera româncei prezintă în partea superioară o figură a Mariei cu chipul sobru, părul scurt și trăsături care au stârnit o dezbatere cu privire la caracterul său masculin.

În partea inferioară apar referințe la Siena și la cartierele sale, în timp ce ansamblul amintește și de cel de-al cincilea centenar al bătăliei de la Camollia, în care forțele seneze i-au învins în 1526 pe adversarii lor florentini și papali.

Primăria a prezentat-o pe Axente, cu ocazia anunțării numirii sale, ca pe o artistă a cărei operă este inspirată de familie, de credința sa religioasă și de cunoștințele sale de istoria artei.

Născută la Sibiu, în România, în 1984, pictura sa îmbină referințe tradiționale cu elemente suprarealiste și acordă o importanță deosebită transformării figurii umane.

Artista însăși a explicat semnificația personală a reprezentării sale: „Aceasta este Fecioara cu care visez, este viziunea mea asupra Fecioarei”.

Tema abordată de această operă nu se limitează însă la gustul artistic. Drappellone-ul din cadrul Palio-ului din august trebuie să o reprezinte pe Fecioara Adormirii Maicii Domnului și se înscrie în cadrul ceremoniilor religioase ale unei tradiții pe care chiar Primăria o descrie ca fiind o combinație de manifestări populare, sărbători și devoțiune mariană, precizează jurnaliștii italieni.

Cardinalul Lojudice: „Nu respectă normele tradiției”

Cardinalul Augusto Paolo Lojudice s-a pronunțat asupra acestei controverse într-un interviu acordat publicației La Nazione. Deși a exclus posibilitatea de a intra într-o discuție definitivă privind posibilul caracter androgin al acestei figuri, el și-a recunoscut deschis distanțarea față de tradiția ”mariană”.

„Este o Fecioară care nu reflectă nici canoanele tradiției culturale, nici pe cele ale devoțiunii, nici modul în care sunt reprezentate de obicei Fecioarele și așa cum ar fi corect să fie reprezentate”, a afirmat arhiepiscopul.

Lojudice a adăugat că, personal, percepe o Fecioară „foarte sumbră”, deși recunoaște că alte persoane pot avea o interpretare diferită a operei.

Cardinalul nu i-a atribuit lui Axente o intenție provocatoare, dar a subliniat necesitatea revizuirii procedurii urmate în cazul acestor numiri. În opinia sa, ar fi oportun ca Biserica să poată interveni în faza de pregătire a operei și nu doar atunci când aceasta este deja finalizată.

„Nu putem sta mereu cu mâinile încrucișate, spunând: «Să vedem ce iese»”, a afirmat el.

Această chestiune are o consecință practică pentru arhidieceză, întrucât Drappellone participă ulterior la ceremonii religioase și, conform tradiției, primește o binecuvântare înainte de cursă.

Arhiepiscopia recunoaște că „rezultatele nu au fost pe măsura” așteptărilor

Arhidieceza de Siena-Colle di Val d’Elsa-Montalcino a difuzat un comunicat semnat de preotul Enrico Grassini, în care adoptă o poziție prudentă cu privire la intenția artistului, dar recunoaște problema generată de rezultatul final.

Grassini a amintit de formarea culturală a lui Axente, marcată încă din copilărie de bisericile ortodoxe din România și de tradiția icoanelor bizantine, pe lângă cunoștințele sale despre patrimoniul artistic al orașului Siena. Din acest motiv, el consideră că limbajul provocării nu are nicio legătură cu intenția operei.

Acest lucru nu ne împiedică, totuși, să recunoaștem că „premisele existau, dar poate că rezultatele nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor”.

Nota ridică, de asemenea, o chestiune esențială cu privire la natura Drappellone. „Nu este o imagine sacră în fața căreia să te rogi, ci este ea însăși o rugăciune adresată Fecioarei”, explică Grassini. Din acest motiv, deși nu constituie în sine un obiect de cult, opera are un caracter „cu siguranță mai sacru decât profan”.

Arhiepiscopia consideră că aceste particularități ar trebui explicate artistului înainte ca acesta să conceapă opera, pentru a evita ca problema să apară abia atunci când rezultatul final a fost deja prezentat publicului.

O binecuvântare fără a stropi direct „Drappellone”

Controversa a ajuns chiar și la tradiționala ceremonie religioasă care precede Palio. În ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, Corteo dei Ceri e dei Censi a dus Drappellone până la catedrala din Siena.

Lojudice anunțase că nu vedea motive pentru a refuza să binecuvânteze o adunare doar pentru că opera controversată era prezentă. În cele din urmă, a optat pentru această soluție.

În timpul discursului său, el nu a abordat direct această controversă. Arătând spre icoana Fecioarei Maria a Votului, aflată în catedrală, le-a reamintit celor prezenți că „ea este și rămâne singura icoană importantă către care să ne îndreptăm și către care să ne îndreptăm devoțiunea”.

Ulterior, a binecuvântat pe cei prezenți fără a se apropia de Drappellone și fără a stropi direct pânza, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în alte ediții.

Nu ar fi prima controversă de acest gen din Siena. În 2018, arhiepiscopul de atunci, Antonio Buoncristiani, a decis să nu binecuvânteze direct un alt Drappellone controversat, realizat de artistul belgian Charles Szymkowicz.