O nouă cercetare arată că starea de bine psihică se degradează la nivel mondial

Starea de bine psihică are scoruri modeste în numeroase grupuri din lume, iar adulții tineri înregistrează rezultate mai slabe decât persoanele în vârstă, în special în privința vitalității, stabilității emoționale și rezilienței. O cercetare internațională, realizată pe baza răspunsurilor a peste 53.000 de persoane din 92 de țări, arată că veniturile, educația, locul de muncă și condițiile de trai sunt asociate cu nivelul de bunăstare psihică.

Peste 53.000 de persoane din 92 de țări au participat la cercetare

Studiul a fost realizat de o echipă internațională de cercetători, cu participarea a peste 260 de specialiști din diferite țări. Analiza a inclus 53.799 de persoane din 92 de state și a urmărit să ofere o imagine asupra stării de bine psihice, financiare și sociale a populației.

Cercetarea a fost coordonată de Kai Ruggeri, profesor de politici de sănătate și management la Universitatea Columbia din Statele Unite. Rezultatele au fost publicate în revista științifică Social Indicators Research, la 30 octombrie 2026, în studiul intitulat Global Mental Wealth: A Multidimensional Analysis of Social, Financial, and Emotional Well-Being in 92 Countries.

Evaluarea stării de bine psihice s-a bazat pe zece întrebări, care au urmărit mai multe dimensiuni, printre care optimismul, stima de sine, emoțiile pozitive, implicarea și vitalitatea. În completare, cercetătorii au analizat și indicatori referitori la stres, depresie, anxietate și satisfacția față de viață.

Rezultatele au conturat o imagine îngrijorătoare: în numeroase grupuri, nivelurile stării de bine psihice au fost moderate sau scăzute, iar țările cu venituri ridicate nu au fost ocolite de acest fenomen.

Tinerii sunt cei mai afectați de scăderea stării de bine psihice

Una dintre cele mai importante observații ale cercetării este diferența dintre generații. Adulții tineri, aflați la vârsta studiilor sau la începutul carierei profesionale, au înregistrat niveluri semnificativ mai scăzute ale stării de bine decât persoanele mai în vârstă.

Cele mai mari dificultăți au fost observate în privința vitalității, stabilității emoționale și rezilienței, adică a capacității de a face față problemelor și de a-și reveni după perioade dificile.

Rezultatul contrazice tiparul întâlnit în cercetări mai vechi, potrivit căruia persoanele tinere aveau, în general, scoruri mai bune la capitolul bunăstare psihică. În analiza actuală, nivelurile stării de bine tind să crească odată cu vârsta, iar diferențele dintre generații sunt vizibile în numeroase țări.

În schimb, persoanele în vârstă au obținut rezultate mai bune în privința mai multor dimensiuni analizate. Cercetătorii atrag atenția că această situație nu înseamnă neapărat că generațiile mai în vârstă au devenit mai sănătoase psihic, ci poate reflecta și deteriorarea rezultatelor înregistrate de tineri.

Un alt aspect evidențiat de cercetare este faptul că țările bogate nu sunt automat ferite de probleme. Rezultatele slabe au fost observate inclusiv în state dezvoltate, în special în rândul unor țări membre OECD și din nordul Europei.

Veniturile, educația și condițiile de trai influențează nivelul de bunăstare

Cercetătorii au identificat mai mulți factori asociați cu rezultate mai bune în privința stării de bine psihice. Persoanele cu venituri mai mari au raportat, în general, o bunăstare superioară, iar legătura pozitivă a fost observată și în cazul celor care au avut condiții materiale mai bune în copilărie.

Educația reprezintă un alt element important. Fiecare nivel suplimentar de studii a fost asociat cu un scor mediu mai ridicat al stării de bine psihice. În același timp, persoanele care aveau un loc de muncă au raportat rezultate mai bune decât cele fără un loc de muncă.

Condițiile de locuire au contat, de asemenea. Oamenii care locuiesc împreună cu alte persoane au înregistrat, în general, niveluri mai ridicate ale bunăstării decât cei care trăiesc singuri.

În privința mediului profesional, persoanele care lucrează în regim hibrid, combinând activitatea de acasă cu prezența la sediu, au obținut scoruri mai bune decât cele care lucrează exclusiv de la distanță, potrivit prezentării cercetării publicate de Institutul Max Planck.

Autorii subliniază că aceste rezultate indică asocieri statistice și nu demonstrează automat că un anumit venit, nivel de educație sau program de lucru produce, în mod direct, o stare de bine mai bună.

Oamenii sunt mulțumiți de viața personală, dar privesc cu neîncredere viitorul societății

Un alt rezultat interesant privește diferența dintre modul în care participanții își evaluează propria viață și felul în care privesc situația generală din jurul lor.

Cele mai bune scoruri au fost înregistrate în domenii precum relațiile cu ceilalți, sentimentul că viața are un sens, competența personală, implicarea și stima de sine. Cu alte cuvinte, mulți respondenți și-au evaluat pozitiv experiențele și situația personală.

În schimb, factorii pe care nu îi pot controla, precum instabilitatea politică și economică, au fost priviți mai negativ. Potrivit autorilor, această diferență poate contribui la apariția stresului, a epuizării și a temerilor legate de viitor. Fenomenul este descris drept un „decalaj al optimismului”: oamenii pot fi relativ mulțumiți de propria viață, dar pot avea o perspectivă pesimistă asupra societății.

Kai Ruggeri consideră că rezultatele reprezintă un semnal de alarmă, deoarece arată că grupuri întregi de populație se confruntă deja cu dificultăți și simt că le scade capacitatea de a face față problemelor.

Profesorul susține că autoritățile ar trebui să adopte măsuri concrete pentru protejarea locurilor de muncă în contextul dezvoltării inteligenței artificiale, combaterea epuizării profesionale, creșterea încrederii în oportunitățile viitoare și facilitarea accesului la serviciile de sănătate mintală.

Cercetătorii atrag însă atenția și asupra limitelor studiului. Participarea nu a fost bazată pe un eșantion probabilistic reprezentativ pentru fiecare țară, iar modul în care oamenii răspund poate fi influențat de realitățile locale, de cultură și de limbă. De asemenea, tinerii care au ales voluntar să participe ar fi putut fi motivați de sentimentul că problemele lor nu sunt luate suficient în serios. Autorii consideră totuși că această posibilă influență nu explică singură diferențele observate.

Rezultatele cercetării arată că starea de bine psihică nu poate fi înțeleasă doar prin absența depresiei sau a anxietății. Vitalitatea, reziliența, stabilitatea emoțională, relațiile și sentimentul de a avea un scop în viață sunt, la rândul lor, componente importante ale bunăstării.