Numirile interimare de la TVR și Radio ridică o problemă majoră de legalitate

Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis marți numirea Sorinei Matei ca director general interimar al TVR și a lui Răzvan Dincă la conducerea interimară a Radio România, pentru mandate de 60 de zile. Numirile ridică însă o problemă serioasă de compatibilitate cu Legea nr. 41/1994 și cu jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale, după ce CCR a stabilit expres, prin Deciziile nr. 428 și 429 din 2021, că interimatul poate interveni numai în trei situații strict determinate de lege, iar Birourile Permanente Reunite sunt competente să facă numirea doar într-una dintre ele.

Sorina Matei și Răzvan Dincă au fost votați marți în Birourile Permanente Reunite, după ce vechile conduceri ale celor două servicii publice și-au pierdut funcțiile ca efect al Deciziilor CCR nr. 394 și 395/2026.

Prin cele două decizii, CCR a constatat neconstituționalitatea desemnării celor opt membri ai fiecărui Consiliu de Administrație proveniți de la grupurile parlamentare. Totodată, Curtea a stabilit că actele de numire a președinților celor două CA-uri își încetează efectele la publicarea deciziilor și că Parlamentul trebuie să facă noi numiri după stabilirea noilor componențe.

În fiecare CA au rămas astfel cei cinci membri care nu proveneau din cota grupurilor parlamentare.

CCR: trei și numai trei ipoteze de interimat

Problema juridică a numirilor făcute marți de BPR rezultă direct din Decizia CCR nr. 429/2021, pronunțată chiar într-un litigiu privind conducerea interimară a TVR.

Curtea a analizat sistematic Legea nr. 41/1994 și a stabilit că funcția de director general poate fi ocupată interimar în „trei ipoteze prevăzute expres”.

Prima este cea prevăzută de art. 21 alin. (3): procedura de numire a CA nu a fost finalizată în legislatura în care a început, iar între timp nu există nici CA, nici președinte legal numit. Cele două condiții sunt cumulative, iar interimarul este numit de Parlament în ședință comună, nu de BPR.

Această ipoteză nu este incidentă acum, întrucât actuala criză nu s-a produs la trecerea dintre două legislaturi.

A doua cale: dizolvarea CA pentru imposibilitatea cvorumului

A doua ipoteză, prevăzută de art. 26 alin. (4), este cea mai apropiată de situația actuală.

Legea prevede că un CA lucrează legal în prezența majorității membrilor săi. Cum fiecare consiliu are legal 13 membri, pentru cvorum sunt necesari minimum șapte. Cu numai cinci membri rămași după deciziile CCR, cvorumul este obiectiv imposibil.

Dar legea stabilește o procedură precisă. Prima ședință fără cvorum se reprogramează în maximum 15 zile. Dacă nici atunci consiliul nu se poate întruni, situația este transmisă comisiilor parlamentare de cultură, care pot propune plenului fie înlocuirea unor membri, fie dizolvarea întregului CA. În caz de dizolvare, Parlamentul trebuie să numească un nou consiliu în maximum 60 de zile.

CCR a explicat în Decizia 429 că un director general interimar poate fi numit în această situație numai dacă Parlamentul a dizolvat deja CA pentru neîntrunirea cvorumului și nu îl menține în funcția de director general pe fostul președinte.

Și aici competența de numire aparține Parlamentului în ședință comună, nu Birourilor Permanente Reunite. CA-urile TVR și Radio România nu au fost dizolvate de Parlament în procedura art. 26.

Singurul caz în care pot numi BPR: art. 46 alin. (8)

A treia ipoteză este singura în care Legea nr. 41/1994 atribuie numirea direct Birourilor Permanente Reunite.

Art. 46 alin. (7) prevede că respingerea de către Parlament a raportului anual de activitate atrage demiterea de drept a CA. Alineatul (8) prevede apoi că, dacă plenul Camerelor reunite nu se poate întruni din lipsă de cvorum, BPR numesc un director general interimar pentru 60 de zile.

Citit izolat, alin. (8) ar putea permite interpretarea potrivit căreia simpla lipsă de cvorum a plenului este suficientă. CCR a exclus însă această interpretare în 2021.

În paragraful 36 al Deciziei 429, Curtea stabilește expres două condiții: CA anterior trebuie să fi fost demis în urma respingerii raportului anual și a contului de execuție bugetară, iar ulterior plenul reunit trebuie să nu poată întruni cvorumul pentru numirea noului CA. Numai atunci BPR pot numi interimarul.

Curtea sintetizează la paragraful următor că sunt „trei cazuri strict determinate de lege” și precizează că pentru primele două numirea aparține Parlamentului, iar numai pentru cea de-a treia aparține Birourilor Permanente Reunite. Aceeași interpretare a fost dată, în oglindă, pentru Radio România prin Decizia nr. 428/2021.

Situația actuală nu corespunde art. 46

CA-urile TVR și Radio România nu au fost demise de drept prin respingerea rapoartelor anuale, situația reglementată de art. 46 alin. (7). Ele au rămas cu numai cinci membri ca urmare a Deciziilor CCR nr. 394 și 395/2026.

Prin urmare, situația factuală actuală seamănă cu mecanismul lipsei de cvorum de la art. 26, dar BPR au folosit soluția instituțională prevăzută de art. 46 alin. (8).

Problema este că CCR a sancționat deja exact practica de a combina dispoziții legale aplicabile unor situații distincte.

În Decizia 429, Curtea a arătat că normele trebuie aplicate cu bună-credință și a criticat expres combinarea unor dispoziții „a căror incidență este determinată de îndeplinirea unor condiții distincte și care se exclud reciproc”. O asemenea interpretare încalcă, potrivit CCR, art. 1 alin. (5) din Constituție, privind obligația respectării legii.

Argumentul continuității serviciului public a fost deja respins de CCR

O posibilă justificare a numirilor ar fi necesitatea de a asigura funcționarea TVR și Radio România până la soluționarea situației CA-urilor.

Și acest argument a fost însă prezent în cauza din 2021. Atunci, Biroul Permanent al Camerei Deputaților susținea că procedura normală de numire a unui nou CA necesită timp și că interimatul era necesar pentru evitarea unui „colaps” al televiziunii publice.

CCR nu a acceptat argumentul și a declarat, în unanimitate, neconstituțională hotărârea prin care fusese numită Ramona Săseanu director general interimar al TVR, deoarece Parlamentul folosise un temei legal care nu era incident situației concrete.

În aceeași zi și pe aceleași considerente, Curtea a declarat neconstituțională și numirea lui Liviu Popescu la conducerea interimară a Radio România.

Numirile actuale, vulnerabile juridic

Rezultă că, în configurația juridică actuală, numirea Sorinei Matei și a lui Răzvan Dincă de către BPR nu se suprapune evident peste niciuna dintre cele trei ipoteze stabilite obligatoriu de CCR în 2021.

Art. 21 nu este aplicabil. Art. 26 ar putea deveni aplicabil din cauza imposibilității cvorumului, dar presupune mai întâi parcurgerea procedurii legale și eventuala dizolvare a CA de către plen. În această ipoteză, interimarul este numit tot de Parlament.

Art. 46 alin. (8) acordă competență BPR, dar, potrivit interpretării date de CCR, numai după demiterea de drept a CA prin respingerea raportului anual și în condițiile lipsei de cvorum a plenului pentru constituirea noii conduceri.

În lipsa acestor premise, numirile de marți sunt juridic vulnerabile, iar o justificare bazată exclusiv pe formularea literală a art. 46 alin. (8) ar trebui să treacă peste interpretarea explicită și general obligatorie dată acelui text de CCR prin Deciziile 428 și 429/2021.

Problemele de constituționalitate ar putea fi însă mai puțin relevante, având în vedere că soluționarea unei eventuale contestații la CCR s-ar face după expirarea interimatului de 60 de zile, iar efectele se vor produce doar pentru viitor.