Nu există alimente bune sau rele, ci doar obiceiuri alimentare sănătoase sau nesănătoase

Interviu realizat cu Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și Manager Nutriție Nestlé Europa de Sud-Est

La 30 de ani de prezență pe piața din România, Nestlé rămâne compania care a adus în portofoliul local primele produse pentru bebeluși și cerealele de mic dejun, dar și cea care a construit, în timp, cel mai amplu program cu finanțare exclusiv privată de educație pentru un stil de viață sănătos din școlile românești. Am discutat cu Nicoleta Tupiță despre cum s-au schimbat obiceiurile alimentare ale românilor în acest interval, despre ce arată cercetarea proprie a companiei privind consumul de legume și fructe, despre motivul pentru care combaterea alimentației nesănătoase la tineri a devenit o prioritate strategică, nu doar de imagine, și despre programele derulate în școli alături de Fundația PRAIS.

1) Lucrați în nutriție de peste un deceniu, la o companie care marchează 30 de ani în România. Cum s-a schimbat felul în care industria alimentară vorbește despre nutriție?

Nutriția face parte din activitatea Nestlé de peste 160 de ani, la nivel global, dar s-a schimbat radical registrul în care vorbim despre ea, mai ales la nivel local. Acum 30 de ani, compania importa cereale de mic dejun, cafea și hrană pentru bebeluși, iar discuția despre nutriție era, în mare parte, o discuție despre disponibilitate, ce produse ajungeau, de fapt, pe piață. Astăzi vorbim despre reformulare de portofoliu pe criterii nutriționale stricte, despre ținte de vânzări legate direct de produse mai sănătoase și despre educație structurată în școli. S-au schimbat, de altfel, și contextele în care oamenii mănâncă: accelerarea comerțului electronic a schimbat felul în care ajungem la consumator, iar revenirea la gătitul acasă și la mesele luate în familie ne-a determinat să introducem produse gândite exact pentru acest context, cum sunt cele din gama MAGGI. Nu mai există alimente bune sau rele, ci doar obiceiuri alimentare sănătoase sau nesănătoase, iar rolul nostru s-a mutat dinspre a vinde produse, spre a construi, alături de acestea, un context în care oamenii știu cum să aleagă ce este potrivit pentru ei.

2) Ce arată cercetarea proprie a companiei despre obiceiurile alimentare ale românilor, astăzi?

La nivel global, trei miliarde de oameni nu își pot permite o alimentație sănătoasă, iar accesul la informație nutrițională validă rămâne o barieră și în România, alături de constrângerile de timp și de pofte. Cel mai recent studiu realizat de Nestlé împreună cu Asociația Dieteticienilor din România, derulat între februarie și mai 2025 pe 1.205 de tineri cu vârste între 18 și 30 de ani, arată un tablou îngrijorător chiar de la prima masă a zilei: doar 37,2% dintre tinerii chestionați iau micul dejun zilnic. Tabloul se repetă și la restul meselor, doar 34,2% mănâncă legume zilnic și 24,5% fructe zilnic, cu frecvențe vizibil mai mari la femei decât la bărbați, deși 95% dintre tineri urmează o dietă predominant omnivoră, deci nu vorbim despre o problemă de alegere alimentară restrictivă, ci despre una de rutină zilnică.

Vedem o schimbare de obiceiuri similară și la cafea, unde motivul principal de consum a devenit plăcerea, la 45%, iar generația Z arată o preferință clară pentru variantele reci, 1 din 3 tineri preferă azi cafeaua rece, semn că schimbarea nu ține doar de ce mâncăm, ci și de cum și de ce consumăm anumite produse. Aceeași logică se vede la gustări: batoanele și tabletele de ciocolată cresc cu 13,2%, respectiv 10,4% în valoare față de anul trecut, iar 41,5% dintre tinerii din generația Z mănâncă două gustări pe zi, 31,1% una și 17,3% trei.Cercetările arată că pauzele scurte de zece minute sunt suficiente pentru a reduce stresul și a crește energia, ceea ce explică de ce gustarea a devenit, pentru mulți tineri, o a patra masă informală.

Am răspuns acestei tendințe, la nivel de portofoliu, prin variante cu proteine în gamele de cereale de mic dejun Nestlé LION®, CHOCAPIC® și CINI MINIS®, care aproape dublează aportul de proteine comparativ cu rețetele standard, până la 4,5 grame per porție, față de 1,7-2,5 grame în variantele clasice, alături de extinderea liniei FITNESS® cu variantele PROTEIN și FIBRE, fără zahăr adăugat.

Din punct de vedere istoric, bucătăria românească tradițională era, de fapt, bogată în legume, ciorbele și supele fac parte din identitatea culinară locală, iar fasolea era o sursă importantă de proteine, într-o perioadă în care carnea nu era la fel de accesibilă. Pe măsură ce accesul la carne a crescut, preferințele s-au reechilibrat spre proteine animale, iar legumele au ajuns să fie tratate ca un element opțional al mesei, nu ca fel principal.

3) Cât de gravă e problema excesului ponderal în România și cum a devenit o prioritate de business?

Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății din 2022, 58% dintre români sunt supraponderali, iar la copiii de vârstă școlară, studiul COSI al OMS Europa arată o rată de 1 din 5, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Intervenim devreme pentru că obiceiurile alimentare se formează în intervalul 6-12 ani, iar un copil obișnuit cu un anumit tipar alimentar îl duce, de regulă, în viața de adult. Din perspectivă de business, o populație cu obiceiuri alimentare mai bune înseamnă o piață mai sănătoasă pe termen lung, atât pentru consumatori, cât și pentru compania care le vinde produse. Nu e o ecuație contradictorie, e motivul pentru care investim constant în educație, nu doar în comunicare de produs.

4) Ce recomandări nutriționale concrete oferiți românilor, dincolo de „mâncați mai multe legume”?

O viață sănătoasă înseamnă, în esență, echilibru și compensație. Cineva cu un loc de muncă sedentar are nevoie de mai multă mișcare și de limitarea grăsimilor saturate și a zaharurilor adăugate; cineva cu un stil de viață solicitant fizic are nevoie de un aport mai bogat de proteine și carbohidrați, pentru a compensa cheltuiala energetică. Calitatea somnului contează la fel de mult ca alimentația, pentru că influențează direct metabolismul și senzația de foame, iar starea de bine psihică și gestionarea stresului sunt la fel de importante, pentru că, atunci când creierul e obosit sau stresat, cere mai multă energie din alimente, de obicei sub formă de mâncare rapidă și dulce. De altfel, relația dintre alimente și starea noastră emoțională e bidirecțională: ne pot influența starea psihică și procesele cognitive, dar starea noastră are, la rândul ei, efecte asupra consumului de alimente, iar mâncarea are, în România, un rol social foarte bine definit, ceea ce complică și mai mult ecuația. Recomand, de asemenea, implicarea copiilor în alegerea și pregătirea meniului săptămânal, e cea mai eficientă metodă de a-i apropia de legume și fructe.

5) Aveți recomandări dn meniuri concrete pentru familiile din România?

NutriPorția este o metodă nutrițională care ajută la prepararea unor mese echilibrate, cu farfuria împărțită în trei secțiuni: jumătate legume, un sfert proteine, un sfert cereale sau alte surse de carbohidrați, cu recomandări suplimentare privind fructele, uleiurile, nucile, produsele lactate și apa. VeggiePorția promovează alimentația predominant pe bază de plante, cu 50% legume, 25% proteine vegetale și 25% cereale integrale și cartofi, gândită pentru omnivori, vegetarieni, vegani sau flexitarieni deopotrivă.VeggiePorția, dezvoltată inițial pentru piața din România, a fost adoptată ulterior și în Bulgaria, Croația, Serbia și Ungaria, și a fost inclusă în raportul global de sustenabilitate al Nestlé, un exemplu rar în care un instrument local ajunge să fie replicat regional, nu invers.

6) Cum au apărut și cum funcționează programele de educație nutrițională în școli?

De 15 ani suntem parteneri fondatori al mișcării naționale „Și eu trăiesc sănătos!” SETS, inițiată de Fundația PRAIS promovând astăzi, în rândul elevilor din ciclul primar din 31 de județe, nutriția echilibrată, mișcarea zilnică, sportul, somnul de calitate contribuind în toți acești ani la formarea obiceiurilor de stil de viață în rândul a peste 600.000 de copii,  a familiilor acestora, cu sprijinul miilor de profesori care ne sunt alături.Mai mult, într-o abordare holistică dezvoltăm tot alături de Fundația PRAIS, mișcarea națională „Planeta Albastră Contează pe Tine!” PACT prin care susținem grija fața de natură, precum și programul național Purina Pet School, dedicat îngrijirii responsabile a animalelor de companieAm reunit aceste trei cauze sociale de educație non-formală sub umbrela „Împreună, pentru tânăra generație!”. Un alt proiect legat de nutriție pe care îl susținem este „Traista cu sănătate”, inițiat de Prof. univ. Dr. Veronica Mocanu prin Fundația Tradiții Sănătoase, prezent în multe unități școlare din Iași, Botoșani și Piatra Neamț.

7) Care este impactul acestor programe educaționale de nutriție în România?

Mișcarea națională SETS  a pornit în 2011 de la 20 de școli și a ajuns, în 15 ani la 443 de unități de învățământ partenere, din  244 de comunități urbane și rurale din 34 de județe și Municipiul București. În 2025 au putut avea acces la materialele și activitățile sale 80.000 de elevi, prin implicarea a peste 4.000 de cadre didactice și a peste 160.000 de membri de familie care au trecut prin program, echivalentul a trei generații întregi. Fiecare cadru didactic dedică, în medie, 25 până la 30 de ore extracurriculare pe an activităților programului, ceea ce a însemnat, doar în 2025, între 90.000 și 135.000 de ore de voluntariat pedagogic.

8) Ce rol joacă cercetarea și dezvoltarea, la nivel de grup, în strategia de nutriție care ajunge, în final, la consumatorul din România?

La nivel de grup, investim anual 1,7 miliarde de franci elvețieni în cercetare și dezvoltare, prin peste 4.000 de angajați, în 23 de locații la nivel mondial, de la cercetători și nutriționiști, până la experți în reglementare. Această infrastructură stă în spatele fiecărei reformulări de produs, dar și în spatele metodologiei prin care evaluăm nutrițional propriul portofoliu, criteriile independente Health Star Rating, folosite pentru a măsura, la nivel global, cât din vânzările companiei provine deja din produse mai nutritive. Cercetarea nu se oprește la produs, o folosim și pentru a înțelege comportamentul de consum, exact genul de date care ne-au arătat, de exemplu, decalajul de consum de legume și fructe la nivel național.

9) Cum vedeți evoluția acestor programe de nutriție în următorii ani, atât pentru portofoliul de produse, cât și pentru programele educaționale?

Pe partea de produs, continuăm reformularea portofoliului spre profiluri nutriționale mai bune și dezvoltăm noi instrumente educaționale. Pe partea de educație, continuăm parteneriatul cu Fundația PRAIS pentru o nouă ediție a proiectelor educaționale, și credem că educația pentru un stil de viață sănătos va rămâne prioritatea noastră numărul unu, pentru că, oricâte produse bune am pune pe rafturi, fără educație nutrițională corectă, oamenii tot vor face alegerile greșite. Mai e mult de lucru pentru a crește nivelul de educație nutrițională a populației din România, iar următorii 30 de ani, sper, vor arăta o schimbare la fel de vizibilă ca cea din ultimii 30.