Nicușor Dan semnează decretul la momentul-cheie pentru șeful IGSU „decapitat” după explozia din Rahova: Repus de instanță, se pensionează înaintea verdictului final

Generalul cu patru stele Dan-Paul Iamandi, una dintre cele mai puternice figuri din sistemul național pentru situații de urgență, trece în rezervă după opt ani la conducerea IGSU și după o confruntare fără precedent cu Ministerul Afacerilor Interne. Decizia produce o răsturnare spectaculoasă: în urmă cu mai puțin de două luni, Iamandi obținuse în instanță suspendarea ordinului prin care fusese îndepărtat de la șefia instituției și anunța că își va continua mandatul.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat joi, 20 august 2026, decretul privind trecerea în rezervă, începând cu aceeași dată, a generalului cu patru stele Iamandi Jenică Dan-Paul din Ministerul Afacerilor Interne, cunoscut public drept Dan-Paul Iamandi.

Decretul prezidențial pune capăt carierei militare active a generalului și, implicit, mandatului său la conducerea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Potrivit Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, trecerea în rezervă a generalilor se face prin decret al președintelui României.

Documentul anunțat de Administrația Prezidențială nu precizează motivele retragerii și nici dacă trecerea în rezervă a fost făcută în baza unei solicitări personale. La începutul lunii august, presa specializată relata că Iamandi și-ar fi depus raportul de pensionare, informație care nu fusese însă confirmată public de MAI.

De la „Mergem înainte” la ieșirea definitivă din sistem

Decizia este surprinzătoare prin raportare la mesajul transmis de general după victoria obținută în instanță.

Pe 30 iunie 2026, Curtea de Apel Iași a admis cererea lui Dan-Paul Iamandi și a suspendat executarea Ordinului ministrului Afacerilor Interne nr. II/670 din 14 aprilie 2026, prin care acesta fusese detașat de la conducerea IGSU la Direcția Generală pentru Protecție Civilă din cadrul DSU.

Suspendarea urma să producă efecte până la pronunțarea instanței asupra acțiunii prin care generalul cerea anularea ordinului. Hotărârea nu era definitivă, dar era executorie, ceea ce i-a permis lui Iamandi să revină provizoriu la conducerea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Întrebat atunci ce urma să facă, generalul a răspuns: „Mergem înainte” și a exclus varianta pensionării, potrivit Ziarului de Iași.

La mai puțin de două luni distanță, decretul semnat de Nicușor Dan închide însă cariera militară activă a generalului, cu numai patru zile înainte ca acesta să împlinească 59 de ani.

La momentul publicării decretului, pagina oficială a conducerii IGSU îl afișa încă pe Dan-Paul Iamandi în funcția de inspector general.

Îndepărtat după opt ani printr-un ordin de detașare

Conflictul a început pe 14 aprilie 2026, când ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a dispus detașarea lui Dan-Paul Iamandi de la conducerea IGSU la o direcție a Departamentului pentru Situații de Urgență, structură condusă de Raed Arafat.

Măsura a fost luată după opt ani în care Iamandi condusese principala structură națională de intervenție în caz de incendii, dezastre și alte situații de urgență.

Ministerul Afacerilor Interne nu a comunicat public, la momentul respectiv, motivele schimbării. Reprezentantul MAI a susținut ulterior în instanță că detașarea fusese necesară pentru desfășurarea unor misiuni care necesitau experiența generalului și că acestuia nu îi fuseseră afectate drepturile salariale.

Iamandi a contestat măsura chiar în ziua în care ordinul i-a fost comunicat. Potrivit documentelor din proces, generalul ar fi fost chemat la serviciul de personal pe 14 aprilie, la ora 16:04, unde ordinul i-a fost prezentat cu aplicare imediată.

Apărarea sa a susținut că generalul nu fusese informat anterior și că nu i se oferise posibilitatea efectivă de a formula un refuz sau de a invoca motivele prevăzute de lege împotriva detașării.

Iamandi a acuzat o înlăturare politică

În procesul intentat Ministerului Afacerilor Interne, Dan-Paul Iamandi a susținut că ordinul de detașare era nemotivat și nelegal și că reprezenta, în realitate, o modalitate de a-l îndepărta de la conducerea IGSU.

Avocatul generalului a invocat în fața judecătorilor o presupusă ingerință politică „inclusiv în aspectele militare” și a susținut că Iamandi fusese schimbat deoarece nu ar mai fi corespuns „din punct de vedere politic și al ordinelor care îi sunt date”.

Aceste afirmații reprezintă poziția lui Iamandi și a apărării sale, nu fapte stabilite definitiv de o instanță.

Cătălin Predoiu nu a comentat public acuzațiile. Ministrul a declarat pentru HotNews că MAI a transmis instanței documentele care susțin poziția instituției, inclusiv raportul Corpului de control trimis la IGSU după explozia produsă în 2025 în cartierul Rahova.

Controlul a vizat managementul instituției, proiectele finanțate din fonduri europene, eventuale nereguli financiare, procedurile operaționale și structura de comandă. Concluziile raportului nu au fost făcute publice.

O măsură care ar fi apărut într-o anexă nepublicată

Unul dintre cele mai sensibile elemente ale dosarului privește motivarea administrativă folosită pentru detașarea generalului.

Potrivit unor documente atribuite acțiunii depuse de Iamandi la Curtea de Apel Iași și publicate de 7Iași, nota care a stat la baza ordinului ar fi invocat punerea în aplicare a Programului de guvernare 2025–2028, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 25/2025.

Generalul a susținut că într-o anexă ar fi fost prevăzută explicit detașarea inspectorului general al IGSU la Direcția Generală pentru Protecție Civilă, pentru șase luni, cu posibilitatea prelungirii. Misiunea indicată ar fi presupus analizarea legislației din statele Uniunii Europene și elaborarea unor acte normative sub coordonarea conducerii DSU.

Formula exactă citată de Iamandi nu apare însă în versiunea publică a Programului de guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 25/2025. Publicația care a prezentat documentele susține că măsura s-ar fi aflat într-o anexă sectorială care nu a fost publicată.

Nu există, până în acest moment, o confirmare oficială că Raed Arafat ar fi redactat respectiva măsură sau că aceasta ar fi fost introdusă special pentru îndepărtarea lui Iamandi. Acestea sunt acuzații și interpretări apărute în contextul procesului.

Ruptura dintre Iamandi și Raed Arafat

Dan-Paul Iamandi a fost considerat ani la rând unul dintre apropiații lui Raed Arafat. Generalul a preluat comanda IGSU în februarie 2018 chiar în prezența șefului DSU, potrivit AGERPRES.

Cei doi au colaborat în timpul pandemiei de COVID-19, în gestionarea operațiunilor generate de războiul din Ucraina și în intervențiile desfășurate după tragediile de la Crevedia și Ferma Dacilor.

Relația dintre conducerea IGSU și cea a DSU s-ar fi deteriorat ulterior, pe fondul discuțiilor privind reorganizarea sistemului pentru situații de urgență. Surse din interiorul instituției citate de presa centrală au susținut că Iamandi s-ar fi opus unor variante de reorganizare și comasare a inspectoratelor județene.

Nici IGSU, nici DSU nu au confirmat public existența unui conflict personal între Dan-Paul Iamandi și Raed Arafat.

Ce se întâmplă cu procesele deschise împotriva MAI

Dan-Paul Iamandi obținuse doar suspendarea provizorie a ordinului de detașare. Instanța nu stabilise definitiv că măsura dispusă de Cătălin Predoiu a fost ilegală.

Ministerul Afacerilor Interne a atacat soluția Curții de Apel Iași, iar procesul prin care generalul cere anularea ordinului urma să aibă primul termen pe 14 septembrie 2026.

Trecerea în rezervă schimbă fundamental situația practică, deoarece Iamandi nu mai poate exercita, în calitate de militar activ, funcția de inspector general al IGSU. Decretul prezidențial nu anulează însă automat ordinul ministrului și nici nu stabilește cine a avut dreptate în conflict.

Instanțele vor trebui să decidă dacă procesele continuă, dacă generalul mai justifică un interes pentru anularea ordinului sau dacă unele dintre cereri au rămas fără obiect după trecerea sa în rezervă.

Cine este generalul Dan-Paul Iamandi

Dan-Paul Iamandi a preluat conducerea IGSU în februarie 2018. Înainte de a ajunge la București, a fost adjunct al ISU Iași din 2009 și inspector-șef al instituției începând din 2011.

A absolvit Școala Militară de Ofițeri Activi de Artilerie Antiaeriană, Rachete și Radiolocație din Brașov, este licențiat în Drept și are studii în managementul situațiilor de urgență, management strategic și managementul mediului.

În noiembrie 2022, fostul președinte Klaus Iohannis l-a înaintat în gradul de general cu patru stele, cel mai înalt grad militar acordat unui general aflat în activitate, potrivit decretului prezidențial.