Nicușor Dan pune din nou frână hidrocentralelor din ariile protejate, după ce a pierdut la CCR: Legea se întoarce în Parlament

Președintele Nicușor Dan refuză, pentru moment, promulgarea legii care ar putea debloca șapte mari proiecte hidroenergetice începute înainte de 2007 și o trimite Parlamentului spre reexaminare. Decizia vine după ce șeful statului a încercat să oprească actul normativ la Curtea Constituțională, dar judecătorii CCR i-au respins toate criticile. Președintele nu mai contestă acum constituționalitatea legii, ci oportunitatea sa, lipsa unor evaluări actualizate și riscul ca proiecte vechi de zeci de ani să fie reactivate fără suficiente garanții pentru mediu.

Miza este una majoră pentru sistemul energetic. Legea permite scoaterea unor terenuri din interiorul ariilor naturale protejate pentru finalizarea amenajărilor hidroenergetice aprobate și începute înainte de 29 iunie 2007. De asemenea, exclude anumite proiecte de securitate națională și lucrări efectuate la capacități energetice existente de la aplicarea procedurilor obișnuite de evaluare a impactului asupra mediului.

Ministerul Energiei identificase recent șapte amenajări ale Hidroelectrica ce ar putea beneficia de noul cadru legislativ: Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, Livezeni–Bumbești, Cornetu–Avrig, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca.

Unele sunt realizate în proporție de peste 80-90%, dar sunt blocate de probleme juridice, contestații și proceduri de mediu.

Președintele trimite legea înapoi după înfrângerea de la CCR

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă, după ce fusese respinsă inițial de Senat. Actul normativ a ajuns la promulgare pe 25 octombrie.

Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în noiembrie 2025, invocând încălcarea dreptului la un mediu sănătos, a legislației europene, a principiului bicameralismului și a normelor privind atribuțiile Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

CCR a respins însă obiecția prin Decizia nr. 735 din 24 iunie 2026 și a stabilit că legea este constituțională în raport cu toate criticile formulate. Decizia Curții a fost publicată recent, ceea ce a redeschis procedura de promulgare.

În loc să semneze decretul, președintele a utilizat a doua cale pe care i-o oferă Constituția și a trimis legea Parlamentului spre reexaminare.

Șapte proiecte hidroenergetice așteaptă deblocarea

Actul normativ ar putea influența direct mai multe investiții energetice începute în urmă cu zeci de ani și rămase nefinalizate.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Energiei și prezentate în presă, proiectele considerate eligibile sunt:

• amenajarea hidroenergetică Pașcani;

• amenajarea hidroenergetică Răstolița;

• amenajarea Surduc–Siriu;

• amenajarea râului Jiu pe sectorul Livezeni–Bumbești;

• amenajarea râului Olt pe sectorul Cornetu–Avrig;

• Complexul hidrotehnic și energetic Cerna–Motru–Tismana, etapa a II-a;

• amenajarea Cerna–Belareca.

Răstolița este realizată în proporție de aproximativ 91%, Livezeni–Bumbești a ajuns la 87%, iar Surduc–Siriu la 85%. Termenele de finalizare avansate pentru unele dintre proiecte ajung însă până în 2028-2030.

În cazul Răstolița, investiția are o putere instalată de 35,5 MW și o producție estimată la aproximativ 39,5 GWh pe an, dar Ministerul Energiei considera încă incert termenul punerii în funcțiune.

Amenajarea Livezeni–Bumbești ar aduce 65,24 MW, iar Surduc–Siriu, 97 MW. Cea mai mare capacitate din listă este asociată amenajării Cornetu–Avrig, cu aproximativ 131 MW, dar componentele proiectului se află în stadii de execuție foarte diferite.

Cum ar putea fi scoase terenuri din ariile protejate

Legea permite autorității centrale pentru protecția mediului să modifice, la cererea beneficiarului, limitele unei arii naturale protejate.

Derogarea se aplică suprafețelor pentru care, la 29 iunie 2007, existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat și ale căror lucrări fuseseră deja începute.

Ministerul Mediului ar trebui să ia decizia în termen de 60 de zile de la solicitare. Limitele ariei protejate ar urma să fie redesenate astfel încât în exteriorul acesteia să rămână întreaga amenajare hidroenergetică, inclusiv:

• drumurile de acces;

• stațiile;

• rețelele de transport și distribuție;

• infrastructura aferentă proiectului.

Între noua limită a ariei și amenajarea hidroenergetică ar trebui păstrată o zonă-tampon cu o lățime minimă de 100 de metri.

CCR a stabilit că această derogare vizează ariile naturale protejate de interes național, nu și siturile Natura 2000. Nicușor Dan cere însă ca distincția să fie înscrisă expres în lege, deoarece aceeași suprafață poate face parte simultan din ambele categorii.

Nicușor Dan: Proiectele vechi nu pot fi reactivate automat

Una dintre principalele obiecții ale președintelui privește criteriul istoric folosit de lege.

Potrivit cererii de reexaminare, existența unei hotărâri de Guvern sau a unui decret de stat anterior datei de 29 iunie 2007 dovedește doar că investiția a fost aprobată la vremea respectivă. Nu demonstrează însă că proiectul mai este viabil tehnic, util energetic și sustenabil economic după aproape două decenii.

„Legea nu condiționează aplicarea derogării de verificarea situației juridice actuale a investiției, a stadiului fizic al lucrărilor, a costurilor și duratei necesare finalizării, a capacității suplimentare ce poate fi efectiv pusă în funcțiune, a existenței unor soluții tehnice alternative ori a raportului dintre beneficiul energetic urmărit și impactul asupra patrimoniului natural”, argumentează șeful statului.

Nicușor Dan avertizează că derogarea nu are un termen-limită. Teoretic, aceasta ar putea permite reactivarea, la un moment nedeterminat, a unor investiții aprobate chiar în perioada comunistă, fără o evaluare actualizată a costurilor și beneficiilor.

Președintele cere ca fiecare proiect să fie analizat individual, pe baza unor date tehnice, economice, energetice și de mediu actuale.

O procedură mai simplă pentru investiții decât pentru o corectură tehnică

Administrația Prezidențială identifică și un paradox în forma actuală a legislației.

Pentru simpla corectare a unei erori de delimitare a unei arii naturale protejate, legea actuală cere:

• un studiu științific;

• avizul Consiliului Științific;

• avizul Academiei Române;

• aprobarea prin hotărâre de Guvern.

În schimb, noua derogare ar permite scoaterea unor suprafețe din aria protejată pentru o investiție hidroenergetică printr-o procedură mai simplă, derulată de Ministerul Mediului în cel mult 60 de zile, fără ca toate aceste garanții să fie prevăzute expres.

„Se conturează astfel un dezechilibru între intensitatea intervenției și garanțiile procedurale care o însoțesc”, arată Nicușor Dan.

Președintele solicită introducerea unei fundamentări științifice și a unor avize de specialitate cel puțin echivalente celor cerute pentru modificările pur tehnice.

Excepțiile de la evaluarea de mediu, puse din nou sub semnul întrebării

O altă prevedere controversată exclude de la aplicarea Legii privind evaluarea impactului asupra mediului proiectele care au ca obiectiv unic apărarea, securitatea națională sau reacția la situații de urgență, dacă sunt desemnate astfel prin hotărâri CSAT.

Sunt exceptate și capacitățile existente de producere ori transport al energiei electrice aflate în arii protejate, atunci când sunt supuse unor lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.

Președintele susține că această ultimă excepție este prea largă. Mentenanța obișnuită poate să nu producă efecte relevante asupra mediului, însă o retehnologizare sau modernizare poate presupune creșterea puterii, modificarea debitelor, extinderea rețelelor ori lucrări constructive ample.

Legea nu definește aceste tipuri de intervenții și nu explică dacă exceptarea privește numai instalația principală sau și barajele, captările, drumurile, stațiile și infrastructura auxiliară.

Nicușor Dan propune eliminarea sau restrângerea excepției și introducerea unei verificări preliminare pentru lucrările care pot modifica parametrii instalației ori impactul asupra mediului.

Președintele invocă riscul unor noi procese și blocaje

Șeful statului mai arată că, între momentul inițierii legii și august 2026, cadrul juridic a fost modificat prin mai multe acte normative. Au apărut inclusiv zonele prioritare pentru biodiversitate și alte proiecte legislative privind investițiile hidroenergetice de securitate națională.

Pentru aceeași hidrocentrală ar putea deveni aplicabile simultan:

• regimul ariilor naturale protejate;

• regulile pentru siturile Natura 2000;

• evaluarea impactului asupra mediului;

• legislația privind protecția speciilor;

• normele din domeniul apelor;

• regimul zonelor prioritare pentru biodiversitate;

• legislația specială privind proiectele energetice strategice.

În loc să simplifice finalizarea investițiilor, suprapunerea acestor regimuri poate produce „incertitudine în aplicare, competențe concurente, acte administrative dificil de corelat și, în cele din urmă, noi litigii”, avertizează președintele.

Nicușor Dan cere Parlamentului să analizeze construirea unui cadru legislativ unitar, cu proiectele vizate nominalizate, competențe clare și aceleași garanții de mediu pentru toate investițiile.

Parlamentul decide dacă modifică sau păstrează legea

Cererea de reexaminare nu înseamnă abandonarea definitivă a hidrocentralelor și nici anularea legii. Parlamentul trebuie să redeschidă dezbaterea și poate accepta integral, parțial sau poate respinge observațiile președintelui.

Inițiatorii și susținătorii actului normativ afirmă că investițiile sunt necesare pentru creșterea producției interne de energie, echilibrarea sistemului și reducerea dependenței de importuri.

După decizia CCR din iunie, senatorul PSD Daniel Zamfir, unul dintre inițiatori, saluta public deblocarea legii și acuza ONG-urile de mediu și USR că ar împiedica dezvoltarea energetică a țării.

Organizațiile de mediu susțin, în schimb, că finalizarea unor proiecte vechi ar produce pagube disproporționate asupra habitatelor și că aportul lor energetic nu justifică eliminarea garanțiilor de protecție.

Solicitarea transmisă pe 12 august deschide astfel o nouă rundă a confruntării dintre necesitatea suplimentării producției de energie și obligația protejării patrimoniului natural.