Nicușor Dan, despre contractele SAFE cu Rheinmetall

Nicușor Dan spune că știa că o sumă consistentă din programul SAFE urma să meargă către Rheinmetall și susține publicarea documentelor care nu sunt protejate de secretul militar sau de angajamente de confidențialitate. Președintele a răspuns după ce jurnalista Antena 3 CNN Cătălina Porumbel i-a înmânat documente prezentate drept primul contract al statului român cu grupul german, prin Pirochim Victoria.

Întrebat despre negocierile pentru contractele de aproximativ 5,7 miliarde de euro, șeful statului a confirmat că a cunoscut elementele importante ale discuțiilor. A precizat însă că nu confirmă din memorie valoarea exactă invocată de jurnalistă.

În același timp, Nicușor Dan a afirmat că nu are, în prezent, suspiciuni privind contractele SAFE și a insistat că trebuie urmărite obligațiile asumate de furnizori pentru producția în România.

„Evident că am știut”. Răspunsul despre miliardele pentru Rheinmetall

Schimbul de întrebări a început cu înmânarea documentelor. Cătălina Porumbel i-a prezentat președintelui un contract despre care a spus că este primul semnat de statul român cu Rheinmetall, prin compania Pirochim.

Jurnalista l-a întrebat apoi dacă știa despre negocierile purtate de Guvernul Bolojan cu grupul german și despre concentrarea unei sume importante la același furnizor.

Nicușor Dan a răspuns că a cunoscut lucrurile importante din negocieri și din evaluarea ofertelor și a echipamentelor.

Întrebat din nou, explicit, despre suma de 5,7 miliarde de euro, președintele a declarat:

„Evident că am știut. Nu știu dacă suma este exact 5,7 miliarde, dar am știut că este o sumă consistentă care, în urma discuțiilor, evaluărilor, merge către Rheinmetall.”

Valoarea de 5,7 miliarde de euro figurează și în comunicatul publicat de Rheinmetall pe 2 iunie 2026. Compania a anunțat atunci un pachet de contracte atribuit de România pe 29 mai, în cadrul SAFE, pentru vehicule de luptă, sisteme antiaeriene, muniție și nave.

Președintele susține publicarea documentelor, cu limite privind confidențialitatea

Cătălina Porumbel a cerut publicarea documentelor care pot fi făcute accesibile fără încălcarea regulilor de confidențialitate, pentru clarificarea suspiciunilor privind aceste contracte.

Nicușor Dan și-a exprimat acordul:

„Sigur, sigur. Orice nu este afectat de vreun secret militar sau de vreun angajament de confidențialitate pe care ni l-am luat deja poate să fie făcut public.”

Președintele nu a anunțat un termen pentru publicare și nici nu a enumerat documentele care ar urma să fie puse la dispoziția publicului.

„Nu am vreo suspiciune că vreunul din contractele SAFE ar avea vreo problemă”

În întrebările adresate președintelui, jurnalista a afirmat că, potrivit informațiilor sale, la DNA există trei cercetări privind modul în care au fost acordați banii SAFE. Informația a fost invocată de Cătălina Porumbel, fără ca în acest schimb de replici să fie prezentate detalii oficiale despre dosare sau stadiul lor.

Nicușor Dan a răspuns că verificările sunt binevenite, dar că existența unei cercetări nu reprezintă, în sine, dovada unor nereguli.

„Evident că orice fel de cercetare este binevenită”, a spus șeful statului.

„Eu, în momentul de față, nu am vreo suspiciune că vreunul din contractele SAFE ar avea vreo problemă”, a adăugat acesta.

Nu știe câte locuri de muncă vor fi create în România

Întrebat câte locuri de muncă sunt create în România prin SAFE, președintele a recunoscut că nu are cifra.

„Nu am această informație, dar cred că dezbaterea este binevenită în spațiul public”, a răspuns Nicușor Dan.

El a explicat că, în discuțiile cu reprezentanții Guvernului și ai ministerelor Economiei și Apărării, a fost urmărită realizarea în România a unei părți importante din producție, fie că este vorba despre echipamente finite, fie despre subansamble.

Președintele a insistat că obligațiile industriale asumate în contracte trebuie urmărite până la îndeplinire, invocând experiența unor achiziții anterioare.

„Mai departe, este extrem de important ca noi să urmărim ca obligațiile pe care firmele cu care am semnat și le-au luat să fie respectate”, a declarat acesta.

„Istoria ne spune că, de multe ori, România a semnat contracte de furnizare de echipamente militare, companiile cu care am semnat și-au luat obligații de așa-numit offset, dar că, în practică, nu s-a întâmplat nimic”, a afirmat Nicușor Dan.

În comunicatul din iunie, Rheinmetall estima că proiectele contractate vor genera mii de locuri de muncă și vor implica peste 200 de subcontractori. Grupul anunța extinderea capacităților din România și transfer de tehnologie, cu livrări programate între 2028 și 2030. Acestea sunt angajamentele și estimările prezentate de companie.

Contractele sunt verificate și la nivelul Guvernului

Discuția de la Cotroceni vine după ce premierul Luca Niculescu a declarat că așteaptă toate datele înainte de a se pronunța asupra unei eventuale renegocieri a contractelor cu Rheinmetall.

După cum a relatat ȘTIRIPESURSE.RO, ministrul Apărării a trimis Corpul de Control la Direcția Generală pentru Armamente, verificările vizând toate contractele SAFE, inclusiv evaluarea ofertelor.

Premierul a susținut că transparența cheltuirii banilor publici este obligatorie, dar nu a anunțat o decizie de renegociere.

Documentul prezentat anterior de Cătălina Porumbel la Antena 3 CNN privește asocierea dintre Rheinmetall și Pirochim Victoria pentru proiectul fabricii de pulberi. Potrivit televiziunii, acordul a fost semnat pe 3 noiembrie 2025 și stabilește funcționarea societății Rheinmetall Victoria, cu participații de 51% pentru grupul german și 49% pentru compania românească. Acest proiect este distinct de pachetul ulterior de contracte pentru echipamente militare.

SAFE înseamnă împrumuturi pentru România

România beneficiază prin SAFE de o alocare de aproximativ 16,68 miliarde de euro. Instrumentul european finanțează investiții în apărare prin împrumuturi, cu o maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, potrivit informațiilor publicate de Ministerul Apărării.

Prin urmare, alocarea SAFE nu reprezintă un grant nerambursabil, iar sumele contractate trebuie rambursate în condițiile acordurilor de finanțare.