Nicușor Dan, de la Bruxelles: România va reacționa la incidentele din Marea Neagră și vrea să găzduiască un comandament NATO

Președintele Nicușor Dan a declarat joi, la Bruxelles, că România va avea o reacție oficială în urma incidentelor recente din Marea Neagră, inclusiv a celor care au afectat nave comerciale în apropierea litoralului românesc. Președintele a anunțat discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru consolidarea securității în regiune și a reafirmat intenția României de a găzdui un comandament aliat pentru Marea Neagră. În cadrul conferinței de presă susținute cu ocazia reuniunii Consiliului European, Nicușor Dan a prezentat și prioritățile României în negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, precum și demersurile pentru accelerarea aderării Republicii Moldova la UE.

Președintele României a explicat că securitatea Mării Negre reprezintă una dintre principalele preocupări ale Bucureștiului în cadrul reuniunii liderilor europeni, pe fondul multiplicării incidentelor provocate de drone și al atacurilor asupra navigației comerciale.

Nicușor Dan a precizat că a discutat joi dimineață cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, și că cei doi urmează să se întâlnească în cursul după-amiezii cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„Față de incidentele recente de securitate, am avut o scurtă discuție cu premierul bulgar acum, de dimineață, și, împreună cu acesta, o să avem o întâlnire cu secretarul general NATO după-amiaza acestei zile, ca să vedem cum putem să ne coordonăm mai bine pentru a răspunde provocărilor de securitate tot mai frecvente la Marea Neagră”, a declarat Nicușor Dan.

Nicușor Dan promite o reacție a statului român. Întrebat despre activarea articolului 4 din Tratatul NATO

Întrebat dacă atacurile recente asupra navelor comerciale pot fi considerate acte deliberate împotriva suveranității României și dacă Bucureștiul intenționează să invoce articolul 4 din Tratatul NATO, președintele a evitat să ofere un răspuns categoric, explicând că autoritățile trebuie să clarifice circumstanțele producerii incidentelor.

„Pentru că au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele despre exact ce s-a întâmplat. Dar evident că o să existe o reacție. O să existe o reacție a statului român”, a afirmat Nicușor Dan.

Șeful statului nu a precizat ce formă ar putea lua această reacție și nici dacă România ia în calcul solicitarea unor consultări oficiale în cadrul NATO.

Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord permite unui stat membru să solicite consultări cu ceilalți aliați atunci când consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Activarea acestui mecanism nu presupune automat o intervenție militară.

Declarațiile vin după o succesiune de incidente care au afectat navigația comercială în Marea Neagră.

Miercuri seară, 14 octombrie, un incendiu a izbucnit la bordul navei Yara J, sub pavilionul Insulelor Comore, în apropiere de Sulina. Membrii echipajului au raportat un posibil atac cu dronă, însă circumstanțele exacte ale incidentului nu au fost confirmate oficial.

Joi dimineață, autoritățile române au intervenit pentru salvarea marinarilor de pe nava Wine Trader, sub pavilion San Marino, aflată la aproximativ 14 mile marine de Sulina, după izbucnirea unui alt incendiu. Mai mulți membri ai echipajului au fost dați dispăruți, iar operațiunile de căutare și salvare au continuat în condiții dificile.

În paralel, Ministerul Apărării Naționale a raportat noi activități ale dronelor în apropierea spațiului aerian românesc, fiind mobilizate aeronave militare pentru monitorizarea situației.

Incidentele au loc la numai câteva zile după atacurile asupra unor nave comerciale din apropierea coastelor Bulgariei. Una dintre acestea, HS Dignity, s-a scufundat marți, 13 octombrie, după un atac cu dronă, mai mulți marinari fiind dați dispăruți.

România vrea să găzduiască un comandament NATO pentru Marea Neagră. Discuții privind mutarea structurii din Turcia

Un alt subiect abordat de Nicușor Dan a fost posibilitatea consolidării prezenței militare a NATO în regiune, inclusiv prin reorganizarea unui comandament aliat pentru Marea Neagră.

Președintele a explicat că există discuții mai vechi în cadrul Alianței privind funcționarea acestei structuri prin rotație, iar România dorește ca mecanismul să includă și schimbarea periodică a locației comandamentului, nu doar a conducerii acestuia.

„Asta este o discuție mai veche în cadrul NATO. Există un comandament pentru Marea Neagră. El este găzduit de Turcia de mai mulți ani și este o discuție despre faptul că acest comandament să fie rotațional. Și rotațional poate să însemne doar comanda sau poate să însemne și locația. Și noi ne dorim ca și locația. Deci acesta este unul din subiectele pe care le discutăm în cadrul NATO”, a declarat șeful statului.

Intenția României de a găzdui această structură a fost abordată anterior și în relația bilaterală cu Turcia.

În iunie 2026, după discuțiile cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, Nicușor Dan declara că România dorește ca centrul NATO pentru Marea Neagră, găzduit în prezent la Istanbul, să fie mutat la Constanța începând cu anul 2028.

Mai multe echipamente militare și o prezență aliată consolidată la Marea Neagră

Președintele a explicat că România urmărește atât suplimentarea echipamentelor necesare protejării regiunii, cât și o implicare mai puternică a aliaților în măsurile de descurajare.

Nicușor Dan a făcut o paralelă cu incidentele provocate anterior de drone în apropierea Dunării, când Bucureștiul a solicitat sprijinul NATO pentru întărirea capacităților de apărare.

„În linii mari, e vorba de necesitatea de echipamente suplimentare la zona Mării Negre și de funcționalizarea acestui centru de securitate civilă, care este un proiect al Uniunii Europene pe care România și Bulgaria îl conduc”, a explicat președintele.

„În cadrul NATO este mai mult o chestiune operațională, așa cum, când am avut incidentele cu drone pe Dunăre, ne-am dus la NATO, la aliații noștri, și le-am spus că avem nevoie de echipamente pentru a asigura protecția unui stat NATO pe Dunăre. Acum avem aceeași discuție la Marea Neagră”, a continuat Nicușor Dan.

Întrebat dacă România și Bulgaria vor solicita secretarului general Mark Rutte o repoziționare a NATO în regiune, inclusiv prin creșterea prezenței militare permanente sau rotaționale, șeful statului a confirmat că Bucureștiul susține în mod constant o prezență aliată mai puternică.

„Evident că fiecare dintre țări își dorește o prezență aliată mai puternică în țara lor, pentru descurajare, și asta e ceea ce facem noi permanent, să cerem asta”, a afirmat președintele.

România și Bulgaria vor o referire explicită la atacurile recente în concluziile Consiliului European

Nicușor Dan a anunțat și un demers diplomatic comun al României și Bulgariei pentru includerea unei referiri explicite la incidentele recente din Marea Neagră în documentul final al reuniunii Consiliului European.

Președintele a precizat că regiunea este deja menționată în proiectul concluziilor, la inițiativa României, dar că textul ar putea fi completat în urma ultimelor evoluții.

„Discuția pe Ucraina și discuția pe securitate vor fi mâine, în cursul dimineții. Și aici, și la propunerea României, este menționată în proiectul de concluzii regiunea Mării Negre. Față de incidentele astea, e posibil să apară o ușoară îmbunătățire a concluziilor, la propunerea noastră și a Bulgariei”, a afirmat șeful statului.

Întrebat ce ar presupune această modificare, Nicușor Dan a explicat că este vorba despre „o mențiune explicită la evenimentele recente”.

În paralel, Bucureștiul și Sofia urmăresc sprijin european pentru operaționalizarea unui centru regional de securitate maritimă civilă.

Proiectul, dezvoltat de România și Bulgaria cu susținerea Uniunii Europene, urmărește îmbunătățirea monitorizării situației maritime, protejarea infrastructurii critice și creșterea capacității de reacție la amenințări hibride și situații de criză.

Centrul european de securitate civilă este distinct de comandamentul militar NATO pe care România dorește să îl găzduiască.

De ce navele comerciale nu folosesc întotdeauna rutele mai sigure de-a lungul coastelor

În cadrul conferinței de presă, Nicușor Dan a fost întrebat și despre posibilitatea utilizării unui coridor maritim mai sigur, de-a lungul coastelor României, Bulgariei și Turciei, pentru protejarea navelor comerciale.

Președintele a explicat că navigația prin apele teritoriale oferă un regim juridic diferit față de deplasarea în largul mării, dar presupune costuri mai ridicate pentru transportatori.

„E vorba de drept internațional. Evident că ești mai sigur când treci prin apele teritoriale, pentru că există un alt regim juridic. Evident că, economic, ca să o iei de-a lungul, în apele teritoriale, înseamnă să o iei de-a lungul țărmului și distanța e mai lungă și cheltuiești mai mult timp și combustibil”, a declarat Nicușor Dan.

El a explicat că, în condiții de relativă pace, companiile maritime preferă traseele directe între porturi, pentru reducerea timpului și a costurilor de transport.

Declarația vine în contextul preocupărilor tot mai mari privind siguranța transportului comercial în Marea Neagră, inclusiv a navelor care deservesc porturile ucrainene și rutele de export al cerealelor.

România și Italia încearcă să blocheze reducerea fondurilor europene pentru agricultură și coeziune

Un alt subiect major al reuniunii Consiliului European îl reprezintă negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028-2034.

Nicușor Dan a anunțat că România și Italia coordonează pozițiile statelor membre reunite în așa-numitul grup al „Prietenilor Coeziunii”, care încearcă să protejeze finanțările pentru dezvoltarea regională și agricultură.

„Unul este, bineînțeles, bugetul viitor, cadrul financiar multianual. Și, după cum știți, coordonăm împreună cu Italia așa-numitul grup al Prietenilor Coeziunii. Am avut o întâlnire înainte de începerea efectivă a Consiliului, în care ne-am coordonat pe punctele care ne interesează”, a declarat președintele.

Șeful statului a insistat asupra importanței păstrării unui nivel ridicat al finanțărilor europene tradiționale, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea României după aderarea la Uniunea Europeană.

„În esență, ne dorim ca bugetul Uniunii să fie rezonabil de mare, adică să nu fie făcute tăieri, în special pe zona de politică agricolă și de coeziune, care ne interesează. Sunt exact banii europeni care au dezvoltat România în toți acești ani”, a explicat Nicușor Dan.

Președintele a precizat că România este interesată și de viitoarele instrumente europene pentru competitivitate, astfel încât companiile românești să poată beneficia de finanțări pentru dezvoltare.

„Apoi, pe pilonul de competitivitate, unde am vrea ca firmele române să profite și să se dezvolte”, a adăugat șeful statului.

Negocierile pentru bugetul european se desfășoară pe fondul unor divergențe între statele care solicită limitarea cheltuielilor Uniunii și cele care doresc menținerea unor finanțări consistente pentru agricultură, infrastructură și reducerea decalajelor economice.

Președinția irlandeză a Consiliului UE a propus recent o reducere de aproximativ 8% față de propunerea bugetară inițială a Comisiei Europene, ceea ce a amplificat disputele privind distribuirea fondurilor.

Pentru România, miza este importantă, având în vedere dependența investițiilor publice și a proiectelor de dezvoltare regională de finanțările europene, dar și rolul subvențiilor agricole pentru fermieri.