Nicușor Dan, acuzat că încalcă Constituția după 28 de zile fără premier desemnat. Adrian Toni Neacșu cere sesizarea CCR

Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, susține că președintele Nicușor Dan încalcă o obligație constituțională prin faptul că, la 28 de zile de la consultările cu partidele parlamentare, nu a desemnat un nou candidat pentru funcția de prim-ministru.

Neacșu consideră că întârzierea a depășit marja de apreciere de care dispune șeful statului și a devenit o „omisiune constituțională gravă”. În opinia sa, Curtea Constituțională ar trebui sesizată pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională.

„Nedesemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru la 28 de zile de la încheierea consultărilor politice, din 23 iunie, reprezintă o gravă neîndeplinire a unei obligații constituționale de către Președintele României. De aceea, Curtea Constituțională trebuie să fie sesizată, pentru că este singura autoritate care îl poate forța pe președinte să își îndeplinească obligația de a desemna un candidat, cum a mai făcut-o în trecut”, afirmă Adrian Toni Neacșu.

Constituția spune că președintele „desemnează”, nu că „poate desemna”

Argumentul central al avocatului pornește de la formularea imperativă a articolului 103 alineatul (1) din Constituție.

Potrivit textului constituțional, „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

Neacșu subliniază că Legea fundamentală nu folosește expresia „poate desemna”, ceea ce arată că șeful statului are obligația de a finaliza procedura printr-o decizie.

„Consultările cu partidele politice trebuiau să se finalizeze cu o desemnare de candidat, pentru că ele nu reprezintă doar un act formal de curtoazie, nu sunt un simplu schimb de opinii politice”, arată avocatul.

Într-adevăr, Constituția nu stabilește un termen expres în care președintele trebuie să desemneze candidatul la funcția de premier. După desemnare, însă, candidatul are la dispoziție zece zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei Guvernului.

Precedentul în care CCR l-a obligat pe președinte să acționeze

Pentru a susține că inexistența unui termen expres nu permite amânarea nelimitată a deciziei, Neacșu invocă Decizia CCR nr. 504/2019.

În acel dosar, care privea refuzul președintelui Klaus Iohannis de a emite decrete privind revocarea și desemnarea unor miniștri interimari, Curtea a stabilit că:

„Lipsa unui text în Legea fundamentală care să instituie un termen imperativ (...) nu poate fi interpretată în sensul tergiversării sine die a îndeplinirii acestei obligații constituționale.”

CCR a constatat atunci existența unui conflict juridic de natură constituțională și a stabilit că președintele trebuia să emită „de îndată” decretele respective.

Decizia din 2019 nu privea desemnarea unui premier după consultările cu partidele, ci numirea unor miniștri interimari. Raționamentul privind imposibilitatea amânării pe termen nelimitat a unei obligații constituționale ar putea fi însă aplicat prin analogie, susține Neacșu.

Poate președintele să aștepte formarea unei majorități?

Avocatul contestă și condiția formulată de Nicușor Dan ca partidele să ajungă mai întâi la un acord parlamentar de susținere a viitorului Guvern.

După consultările din 23 iunie, șeful statului anunța că varianta care se contura era aceea a unui guvern politic minoritar, bazat pe un acord de sprijin negociat în prealabil. Nicușor Dan le-a cerut atunci partidelor să continue discuțiile și să îi transmită ulterior propunerile pentru formula de guvernare. Consultările au avut loc după ce Guvernul propus de Adrian Veștea fusese respins de Parlament cu o zi înainte. De atunci, negocierile politice nu au produs o majoritate.

Neacșu susține că președintele nu poate condiționa desemnarea de existența unor liste de susținători, de refacerea unei majorități ori de excluderea unui partid din negocieri.

În sprijinul acestei interpretări, avocatul citează opinia separată formulată de judecătoarele Livia Doina Stanciu și Elena-Simina Tănăsescu, actuala președintă a CCR, la Decizia nr. 85/2020:

„Faptul că în cadrul consultărilor unele formațiuni politice s-ar fi prezentat cu liste de potențiali susținători, în vreme ce alte formațiuni politice nu ar fi prezentat astfel de liste de susținători este lipsit de relevanță juridică, pe de o parte pentru că procedura prevăzută de art. 103 din Constituție nu prevede o astfel de exigență, iar, pe de altă parte, pentru că susținerea acordată unui candidat sau altuia se probează prin vot în plenul Parlamentului și nu prin declarații politice de intenții viitoare.”

Fragmentul invocat face parte însă dintr-o opinie separată, nu din considerentele obligatorii ale soluției adoptate cu majoritate de CCR. Decizia din 2020 privea desemnarea lui Ludovic Orban pentru funcția de premier, în contextul în care Curtea a constatat că procedura era folosită pentru a provoca alegeri anticipate.

Cine poate sesiza Curtea Constituțională

Potrivit lui Adrian Toni Neacșu, întârzierea desemnării sugerează că procedura prevăzută de articolul 103 este folosită într-un scop contrar celui pentru care a fost instituită: formarea unui nou Guvern și încheierea crizei politice.

„Curtea Constituțională, sesizată cu un conflict juridic de natură constituțională, ar constata probabil ușor cele de mai sus și ar stabili obligația Președintelui de a proceda la desemnarea prevăzută expres de art. 103 alin. (1)”, afirmă avocatul.

Conform articolului 146 litera e) din Constituție, un conflict juridic de natură constituțională poate fi adus în fața CCR de președintele României, de președintele uneia dintre cele două Camere ale Parlamentului, de prim-ministru sau de președintele CSM.

Apelul lui Neacșu îi vizează în special pe președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, pe președintele Senatului, Mircea Abrudean, și pe președintele CSM, Gheorghe-Liviu Odagiu.

Prelungirea blocajului menține la Palatul Victoria un Guvern demis, care, potrivit articolului 110 alineatul (4) din Constituție, poate îndeplini numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice. În același timp, amânarea unei noi desemnări împiedică reluarea procedurii de învestire și apropierea de condițiile constituționale în care ar putea fi dizolvat Parlamentul: două solicitări de învestitură respinse într-un interval de 60 de zile de la prima solicitare.