NEXT GENERATION la Mercedes-Benz Bucharest Fashion Week: Cum arată viitorul modei românești prin ochii tinerilor designeri

Mercedes-Benz Bucharest Fashion Week a adus pe podium și o nouă generație de designeri români prin NEXT GENERATION, un proiect dedicat tinerelor talente aflate la începutul carierei în industria modei. Inițiativa reunește studenți din ultimul an de licență, masteranzi și absolvenți recenți ai universităților din România, oferindu-le oportunitatea de a-și prezenta viziunea creativă într-un cadru profesionist. Dezvoltat în colaborare cu prestigioasa instituție de modă POLIMODA și coordonat de Massimiliano Giornetti, proiectul a avut anul acesta ca temă „X-IDENTITY”, o explorare a identității ca noțiune fluidă și multiplă. Inspirați de simplificarea radicală a formelor caracteristică operei lui Constantin Brâncuși, tinerii designeri au fost invitați să experimenteze cu siluete, proporții și convenții vestimentare, în încercarea de a-și contura propriul limbaj estetic. Dincolo de prezentarea colecțiilor, NEXT GENERATION reprezintă și o oportunitate importantă de dezvoltare profesională, premiul oferit fiind un program de masterat la POLIMODA.

Dianei Grigorescu: „I’ll Be Your Mirror”

Una dintre prezentările care au atras atenția a fost cea a Dianei Grigorescu, desemnată câștigătoarea proiectului NEXT GENERATION. Colecția sa, „I’ll Be Your Mirror”, a explorat identitatea printr-un joc al contrastelor, în care elementele masculine și feminine, piesele clasice și influențele utilitare au fost aduse împreună. Cele trei ținute au mizat pe suprapuneri, volume generoase și croieli asimetrice, de la cămăși cu mâneci ample și jachete reinterpretate până la fuste purtate peste pantaloni mulați.

Deși combinațiile pot părea neobișnuite la prima vedere, piesele au funcționat împreună, fără să dea impresia că au fost asociate doar de dragul experimentului. Paleta cromatică discretă, dominată de crem, gri și verde închis, a pus și mai mult în valoare construcția hainelor, demonstrând că o colecție nu are nevoie de culori puternice sau de elemente spectaculoase pentru a transmite o idee clară.

Andrei Petculescu: „Mezzanine”

2. Andrei Petculescu a adus pe podium colecția „Mezzanine”, o reinterpretare a garderobei masculine clasice, inspirată de viziunea modernistă a lui Constantin Brâncuși și de estetica avangardei belgiene. Designerul a pornit de la ideea deconstrucției sacoului masculin, experimentând cu proporții, suprapuneri și forme care se îndepărtează de croielile tradiționale.

Cele trei ținute au păstrat eleganța costumului clasic, dar au reinterpretat-o prin sacouri cu structuri neobișnuite, pantaloni ampli și elemente asimetrice. Contrastul dintre negrul materialelor cu dungi fine și rozul fucsia a fost unul dintre cele mai interesante aspecte ale colecției, mai ales prin folosirea franjurilor lungi, care au adăugat mișcare unor siluete altfel rigide. Rezultatul a fost o propunere vestimentară îndrăzneață, în care croitoria masculină tradițională a devenit punctul de plecare pentru o explorare mai liberă a formei.

Cristiana-Coca Nedelcovici: „Between Forms”

3. Cristiana-Coca Nedelcovici a prezentat colecția „Between Forms”, o explorare a relației dintre corp, vestimentație și spațiul din jurul acestora. Designerul a ales să se îndepărteze de siluetele clasice, propunând trei ținute negre în care volumele exagerate, liniile asimetrice și construcțiile sculpturale au fost elementele centrale. Rochiile și piesele cu aspect de palton au atras atenția prin gulerele supradimensionate, umerii accentuați și drapajele care modifică proporțiile naturale ale corpului.

Deși paleta cromatică a fost limitată exclusiv la negru, colecția nu a dus lipsă de expresivitate, tocmai datorită modului în care au fost construite piesele. Mănușile în nuanțe deschise au introdus un contrast discret, fără să distragă atenția de la siluete. Rezultatul a fost o colecție cu o direcție arhitecturală clară, în care hainele nu au mai avut doar rolul de a îmbrăca trupul, ci și de a-i redefini forma.

Ilco Luca Alexia: „Urban Lace”

4. Ilco Luca Alexia a prezentat colecția „Urban Lace”, o reinterpretare contemporană a dantelei, desprinsă de imaginea sa tradițională, delicată și romantică. Designerul a combinat elemente inspirate din vestimentația sport și utilitară cu texturi și imprimeuri care reproduc structura dantelei, obținând trei ținute cu o estetică experimentală.

Pantalonii largi, materialele tehnice, suprapunerile și accesoriile cu influențe futuriste au contrastat cu detaliile decorative, în timp ce nuanțele de gri și negru au fost întrerupte de un galben neon imposibil de ignorat.

De remarcat a fost și modul în care dantela a fost transformată dintr-un simplu element ornamental într-o componentă care contribuie la construcția pieselor, inclusiv prin detalii tridimensionale. Colecția a avut o direcție vizuală îndrăzneață, demonstrând că un material asociat în mod tradițional cu feminitatea poate căpăta o identitate complet diferită atunci când este reinterpretat într-un context urban.

Demian Andrada: „Layers of Self”

5. Demian Andrada a prezentat colecția „Layers of Self”, construită în jurul ideii de dualitate, explorând relația dintre protecție și vulnerabilitate prin intermediul vestimentației. Cele trei ținute au mizat pe volume rotunjite, mâneci supradimensionate și croieli structurate, care modifică subtil proporțiile corpului, fără a pierde complet din vedere silueta feminină.

Paleta cromatică a fost dominată de nuanțe reci de gri, iar dantela, integrată discret în construcția pieselor, a adus un contrast interesant materialelor mai rigide. De remarcat au fost jachetele cu talia marcată și pantalonii ampli, dar și jocul de texturi care a oferit profunzime unor ținute aparent minimaliste. Este o colecție coerentă, cu o direcție estetică bine definită, în care accentul a căzut mai degrabă pe construcție și detalii decât pe elemente spectaculoase.

Negru Andrada: „Trace of Distortion”

6. Negru Andrada a prezentat colecția „Trace of Distortion”, o reinterpretare a siluetei feminine de tip clepsidră și, în același timp, o critică a standardelor de frumusețe care impun anumite proporții corpului. Cele trei ținute au atras atenția prin volumele exagerate, umerii supradimensionați și formele rotunjite, care modifică intenționat anatomia corpului.

Croșetatul, elementul central al colecției, a fost folosit atât pentru a construi aceste siluete neobișnuite, cât și pentru a crea un contrast interesant cu materialele mai rigide. Paleta cromatică, limitată la nuanțe de gri, a permis formelor și texturilor să iasă în evidență. Deși piesele au mai degrabă un caracter conceptual decât unul comercial, colecția reușește să transmită un mesaj clar despre presiunea perfecțiunii fizice, demonstrând că moda poate pune sub semnul întrebării chiar idealurile estetice pe care le promovează.

Anamaria-Mihaela Vișovan: „Lost Memories”

7. Anamaria-Mihaela Vișovan a prezentat colecția „Lost Memories”, o explorare a felului în care amintirile se transformă și își pierd treptat claritatea. Inspirată de experiențe personale, dar și de elemente ale costumului tradițional românesc, în special de structura mânecilor iei din zona Vrancei, colecția propune siluete ample, construcții complexe și suprapuneri de materiale.

Piesele se remarcă prin texturile experimentale, imprimeurile abstracte și volumele exagerate, care dau impresia unor forme aflate într-o continuă transformare. Paleta cromatică este dominată de alb, negru și gri, cu accente discrete de culoare, iar suprafețele neuniforme sugerează tocmai caracterul fragmentat al memoriei.

Un aspect interesant este utilizarea tehnicilor zero-waste și a fibrelor naturale, alături de procedee precum împâslirea și cusăturile întrerupte. Deși unele ținute sunt dificil de imaginat în afara podiumului, colecția are o identitate vizuală bine definită și demonstrează o abordare experimentală a designului vestimentar, în care referințele tradiționale sunt reinterpretate într-un limbaj contemporan.

Stanciu Ariana: „Shell”

8. Stanciu Ariana a prezentat colecția „Shell”, un proiect vestimentar inspirat de opera sculptorului Constantin Brâncuși și de modul în care acesta a redus formele la esența lor. Cele trei ținute explorează relația dintre volum, structură și corp, transformând hainele în adevărate construcții sculpturale. Referințele la lucrări precum „Coloana Infinitului”, „Pasărea în văzduh” și „Începutul lumii” sunt reinterpretate prin forme rotunjite, elemente supradimensionate și proporții neobișnuite.

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale colecției este contrastul dintre volumele ample, aproape rigide, și zonele în care silueta este accentuată prin corsete și construcții mai apropiate de corp. Cromatic, designerul a optat pentru o combinație de negru, ivoire și maro, care pune în valoare arhitectura fiecărei piese fără să distragă atenția de la forme.

Deși colecția are o direcție conceptuală evidentă, rezultatul nu este lipsit de feminitate, mai ales prin accentuarea taliei și prin modul în care materialele urmăresc anumite linii ale corpului. „Shell” este o colecție care funcționează mai degrabă ca un exercițiu de design experimental decât ca o propunere vestimentară comercială, însă reușește să transpună într-o manieră contemporană influențele sculpturale care au stat la baza sa.

Vlad Tălmaciu: „The New Old”

9. Vlad Tălmaciu a prezentat colecția „The New Old”, în care elementele vestimentare inspirate de moda secolului al XIX-lea sunt reinterpretate într-o manieră contemporană. Designerul pornește de la siluetele voluminoase caracteristice anilor 1860–1870, când crinolinele, corsetele și suprapunerile de materiale defineau vestimentația feminină, dar și de la creațiile sculpturale ale designerului Charles James.

Rezultatul este o colecție dominată de forme ample, construcții elaborate și un contrast interesant dintre materialele opace și cele transparente. Una dintre cele mai spectaculoase piese este topul realizat din straturi de material translucid, dispuse în volume ondulate care amintesc de petalele unei flori. În alte ținute, fustele cu proporții exagerate și gulerele supradimensionate readuc în actualitate eleganța vestimentației istorice, fără să reproducă fidel formele acesteia.

Paleta cromatică este restrânsă la nuanțe de alb, crem și ivoire, ceea ce permite detaliilor de construcție să iasă în evidență. Un element aparte îl reprezintă gențile în formă de câine, îmbrăcate în versiuni miniaturale ale ținutelor prezentate pe podium, un detaliu ludic inspirat de amintirile din copilărie ale designerului. Dincolo de componenta estetică, colecția evidențiază și experimentarea tehnică, în special utilizarea rigilenei pentru realizarea unor structuri care își păstrează forma fără tipare convenționale.

„The New Old” propune astfel o reinterpretare a vestimentației istorice printr-o perspectivă modernă, în care volumele dramatice și materialele delicate construiesc o identitate vizuală coerentă.

Ioana-Maria Cotfas: „X-19”

10. Ioana-Maria Cotfas a prezentat colecția „X-19”, o explorare a identității și a modului în care aceasta se transformă sub influența experiențelor, emoțiilor și a vieții de noapte. Inspirată de luminile neon, cultura underground, graffiti și imaginile fragmentate asociate somnului REM, colecția propune o estetică experimentală, în care siluetele asimetrice și suprapunerile neconvenționale ocupă un loc central. Paleta cromatică este dominată de violet, negru și accente puternice de roz și albastru electric, culori care trimit la atmosfera cluburilor și la energia vieții nocturne.

Designerul combină materiale transparente cu suprafețe lucioase, pene, franjuri și texturi plisate, construind ținute care par să se afle într-o continuă transformare. Una dintre aparițiile reprezentative include un top transparent violet, cu structură amplă în zona șoldurilor, purtat peste un sutien din dantelă și asociat cu o fustă neagră asimetrică, decorată cu aplicații textile.

Alte ținute mizează pe rochii scurte, cu tivuri neregulate, straturi de tul și detalii din pene colorate, care adaugă mișcare și un aer rebel. Pantofii cu platformă, în nuanțe intense de roz și albastru, completează această direcție vizuală și accentuează influențele estetice ale culturii alternative. Dincolo de aspectul vestimentar, „X-19” vorbește despre identitatea personală ca despre un proces instabil, în care diferitele versiuni ale sinelui coexistă și se modifică permanent.

Colecția se remarcă printr-o abordare nonconformistă a proporțiilor și prin contrastul dintre fragilitatea materialelor transparente și energia cromatică a pieselor, conturând o estetică tinerească, experimentală și provocatoare.

Personal, dintre colecțiile prezentate, cele care mi-au plăcut cel mai mult au fost cele semnate de Diana Grigorescu, Andrei Petculescu și Vlad Tălmaciu. În cazul Dianei Grigorescu, câștigătoarea competiției, mi-a plăcut modul în care a combinat elementele masculine și feminine, dar și faptul că, deși a experimentat cu proporțiile și suprapunerile, ținutele au rămas coerente și interesante din punct de vedere estetic. Mi s-a părut o alegere inspirată pentru marele premiu.

La Andrei Petculescu, m-a atras reinterpretarea costumului masculin, în special contrastul dintre croielile clasice și detaliile neașteptate, precum franjurile roz. Însă una dintre colecțiile care mi-au rămas cel mai bine în minte a fost cea a lui Vlad Tălmaciu. Mi-au plăcut enorm volumele construite din straturi generoase de tul, care, în ciuda dimensiunilor, păreau extrem de delicate, dar și gențile în formă de câine, îmbrăcate asemenea modelelor, un detaliu pe care l-am găsit absolut adorabil.

Pe de altă parte, trebuie să recunosc că nu toate colecțiile m-au convins. Unele mi s-au părut prea concentrate pe volume exagerate și forme neobișnuite, fără ca rezultatul să fie neapărat unul plăcut din punct de vedere estetic. Apreciez experimentarea și curajul de a ieși din tipare, mai ales în cazul unor designeri aflați la început de drum, însă nu cred că o piesă trebuie să fie complicată sau extravagantă pentru a demonstra creativitate.

Pentru mine, cele mai reușite colecții au fost cele în care am putut vedea nu doar o idee interesantă, ci și capacitatea designerului de a o transforma în haine cu personalitate.