Neutralitatea Elveției, în fața unui referendum decisiv: Inițiativa care ar putea schimba relația țării cu NATO și regulile privind sancțiunile

Elvețienii sunt chemați duminică la urne pentru a decide dacă neutralitatea țării ar trebui definită mai strict în Constituție. Inițiativa ar limita posibilitatea Elveției de a impune sancțiuni împotriva altor state și de a dezvolta relații cu alianțele militare. Propunerea a reaprins dezbaterea privind politica externă a țării, în special după decizia Bernei de a se alătura sancțiunilor europene împotriva Rusiei, relatează Euronews .

Ultimele două sondaje publicate înaintea referendumului indicau că peste 60% dintre alegătorii intervievați intenționau să voteze împotriva inițiativei. Rezultatul va fi stabilit însă prin votul de duminică.

Ce ar schimba inițiativa privind neutralitatea Elveției

Susținută de organizația Pro Switzerland, inițiativa propune introducerea în Constituție a unei definiții a neutralității drept „înarmată și perpetuă”.

Dacă ar fi adoptată, propunerea ar restrânge relațiile Elveției cu alianțele militare. Țara nu ar putea adera la o astfel de alianță decât în cazul în care ar fi atacată, iar posibilitățile de apropiere de NATO ar fi limitate.

O altă schimbare ar viza sancțiunile internaționale. Potrivit inițiativei, Elveția ar putea impune sancțiuni numai dacă acestea ar fi solicitate de Organizația Națiunilor Unite.

Această prevedere ar afecta modul în care Berna poate reacționa la conflicte internaționale, inclusiv prin alinierea la sancțiunile adoptate de Uniunea Europeană.

Sancțiunile împotriva Rusiei au reaprins dezbaterea

După începutul războiului din Ucraina, Elveția a preluat sancțiunile economice impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei. Decizia a fost criticată de susținătorii unei interpretări mai stricte a neutralității, care consideră că Berna s-a îndepărtat de politica sa tradițională.

Rusia a acuzat Elveția că și-a abandonat neutralitatea și a salutat inițiativa. La rândul lor, unii adversari ai propunerii au susținut că restricțiile privind sancțiunile ar favoriza poziția Moscovei.

Promotorii inițiativei resping ideea că neutralitatea ar trebui adaptată în funcție de pozițiile altor state. Samuel Sommaruga, unul dintre susținătorii proiectului, consideră că respingerea acestuia ar putea fi interpretată drept o renunțare la neutralitate.

Guvernul și Parlamentul se opun modificării Constituției

Guvernul și Parlamentul elvețian au respins inițiativa, argumentând că introducerea unor reguli rigide în Constituție ar reduce capacitatea țării de a reacționa la evoluțiile internaționale.

Ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, a susținut că neutralitatea a fost aplicată de-a lungul timpului cu un anumit grad de flexibilitate. În opinia sa, aceasta nu presupune indiferență față de încălcările regulilor internaționale.

Aproape toate principalele partide politice se opun inițiativei. O excepție este Partidul Popular Elvețian (SVP), care a susținut propunerea încă de la început.

Referendumul pune astfel în discuție modul în care Elveția își poate păstra neutralitatea militară și, în același timp, poate participa la măsuri internaționale precum sancțiunile economice.