Muntenegru, tot mai aproape de aderarea la UE / Serbia, acuzată că încearcă să-i influențeze parcursul european

Muntenegru se apropie tot mai mult de aderarea la Uniunea Europeană, însă tensiunile cu Serbia și influența exercitată de Belgrad asupra politicii interne de la Podgorica riscă să complice parcursul european al țării, relatează Euronews.com.

Muntenegru este în prezent statul candidat aflat cel mai aproape de aderarea la UE, iar avansul său în negocieri atrage tot mai mult atenția la Belgrad.

Diplomați și politicieni se tem că Serbia ar putea încerca să influențeze politica internă a vecinului său pentru a-și păstra influența regională și pentru a evita ca diferența dintre cele două parcursuri europene să devină tot mai evidentă.

În timp ce Muntenegru avansează în negocierile cu UE, procesul Serbiei a încetinit. Belgradul nu a deschis încă toate capitolele de negociere, iar o nouă etapă a procesului său de aderare a fost blocată luna trecută de opt state membre.

„Observăm unele acțiuni ale guvernului [sârb] și ale partidelor de opoziție care complică situația internă din Muntenegru”, a declarat europarlamentarul croat Tonino Picula (S&D), înaintea votului din Parlamentul European asupra raportului anual privind progresul țărilor candidate.

Trei oficiali europeni, din cadrul Comisiei Europene și al unor guverne naționale, au confirmat că au cunoștință despre tentative de implicare în afacerile interne ale Muntenegrului.

Serbia este acuzată că încearcă să influențeze politica de la Podgorica

Fosta vicepremieră a Muntenegrului, Jovana Marović, susține că Serbia încearcă să-și consolideze influența asupra țării prin chestiuni legate de identitatea națională și relațiile dintre comunitățile etnice.

„Serbia face tot ce poate pentru a modela Muntenegru din interior, influențând identitatea noastră ca țară”, a declarat Marović pentru Euronews.

Potrivit acesteia, influența Belgradului nu va dispărea nici după o eventuală aderare a Muntenegrului la UE, însă atingerea obiectivelor Serbiei ar deveni mai dificilă.

Marović a indicat mai multe inițiative pe care le consideră parte a acestei strategii, inclusiv tentativa de a acorda limbii sârbe statut de limbă oficială, alături de muntenegreană, prin modificarea Constituției.

O altă controversă a izbucnit după o propunere, blocată de Ministerul Culturii, privind schimbarea numelui Bibliotecii Naționale din Podgorica.

Instituția poartă în prezent numele lui Radosav Ljumović, cunoscut pentru activitatea sa antifascistă, iar inițiativa prevedea redenumirea acesteia în onoarea lui Marko Miljanov, lider militar și scriitor asociat tradiției istorice muntenegrene și sârbe.

Fosta vicepremieră susține, de asemenea, că forțele politice pro-sârbe promovează la nivel local inițiative menite să pună sub semnul întrebării recunoașterea independenței Kosovo de către Muntenegru.

„Serbia încearcă sistematic să creeze diviziuni etnice”, a afirmat Marović.

Podgorica își păstrează sprijinul politic pentru aderarea la UE

În ciuda tensiunilor interne și a acuzațiilor privind influența Belgradului, procesul de aderare la UE continuă să beneficieze de un sprijin politic larg în Muntenegru.

În iulie, 74 dintre cei 77 de parlamentari prezenți au votat pentru inițierea procedurii de modificare a Constituției. Opoziția a venit din partea unui partid pro-sârb de linie dură.

La sfârșitul lunii august, Parlamentul a adoptat amendamentele constituționale cu o majoritate de două treimi, acestea primind 68 de voturi.

Voturile indică menținerea unui consens politic larg în jurul obiectivului aderării la Uniunea Europeană, în pofida disputelor privind identitatea națională și relația cu Serbia.

O relație marcată de o istorie comună și dispute

Relația dintre Muntenegru și Serbia este influențată de o istorie comună și de dispute care au continuat și după separarea celor două state.

Muntenegru a fost recunoscut ca stat independent în urma Congresului de la Berlin din 1878, însă ulterior și-a pierdut independența și a fost integrat în structuri statale dominate de Serbia. Țara și-a proclamat din nou independența în 2006.

La 20 de ani de la independența Muntenegrului, președintele sârb Aleksandar Vučić a criticat modul în care aceasta a fost obținută.

Vučić a descris atunci evenimentul drept „o sărbătoare fastuoasă a secesiunii de lângă Serbia mea” și a susținut că participarea sa ar fi fost echivalentă cu „o palmă peste față” pentru sârbi.

O lună mai târziu, liderul sârb a participat la summitul UE-Balcanii de Vest organizat la Tivat, în Muntenegru.

Cu această ocazie, el a afirmat că serviciile de informații sârbe l-au avertizat cu privire la un risc ridicat de securitate și la posibilitatea unui complot de asasinat pus la cale de clanuri criminale muntenegrene.

Serbia respinge acuzațiile

Belgradul respinge acuzațiile potrivit cărora ar încerca să blocheze sau să încetinească aderarea Muntenegrului la Uniunea Europeană.

„Serbia nu are niciun interes să se amestece în procesul de aderare a Muntenegrului la UE”, a declarat ambasadorul Serbiei la UE, Danijel Apostolović, pentru Euronews.

Diplomatul a susținut că Belgradul este preocupat în primul rând de propriul proces de reformă și de dezvoltarea economică.

„Ne concentrăm pe propriul nostru proces de reformă și pe creșterea economică”, a spus Apostolović, criticând în același timp ritmul negocierilor pentru aderarea Serbiei.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană a recomandat de cinci ori deschiderea Clusterului 3 de negocieri, însă statele membre nu au ajuns încă la un acord în acest sens.

Astfel, în timp ce Muntenegru își consolidează poziția de lider al candidaților la aderarea la UE din Balcanii de Vest, relația cu Serbia rămâne una dintre principalele surse de tensiune.

Pentru Podgorica, menținerea consensului intern și limitarea influențelor externe ar putea fi esențiale pentru a transforma avansul în negocieri într-o aderare efectivă la Uniunea Europeană.