Mircea Geoană investește în gaze. Fostul număr doi din NATO intră într-un proiect de centrală în România

Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO și candidat la Președinția României, se numără printre investitorii implicați într-un nou proiect energetic pe gaze naturale. Acesta deține 20% dintr-o companie care pregătește construirea unei centrale de 100 MW în județul Prahova. Proiectul face parte dintr-un val mai amplu de investiții în unități de producție pe gaze, care însumează aproape 390 MW, potrivit datelor analizate de Profit.ro.

Mai multe companii au început deja demersurile pentru obținerea avizelor și autorizațiilor necesare construirii unor noi capacități de producție a energiei electrice și, în anumite cazuri, termice.

Investițiile sunt răspândite în mai multe zone ale țării, de la Caraș-Severin și Prahova până la Giurgiu, Timiș, Dâmbovița și București.

Mircea Geoană, acționar într-un proiect de centrală de 100 MW

Unul dintre proiectele care atrag atenția este pregătit în comuna Berceni, județul Prahova, unde este planificată construirea unei centrale în ciclu combinat cu o putere de 100 MW.

Investiția este dezvoltată de Mandarin Rental SRL, societate înființată în 2023 și având drept principal obiect de activitate producția de energie electrică din resurse neregenerabile.

Potrivit termene.ro, Mircea Geoană a intrat în acționariatul companiei în toamna anului trecut și deține 20% din capital. Ceilalți asociați menționați sunt George-Ovidiu Doca, cu 40%, și Andreea-Mariana Gheorghe, cu 20%.

Compania a obținut în iunie 2026 avizul tehnic de racordare. Centrala ar urma să fie conectată la rețeaua electrică de transport prin stația Teleajen, iar punerea în funcțiune este estimată pentru sfârșitul anului 2028.

Cel mai mare proiect ajunge la peste 144 MW

Cea mai mare dintre investițiile aflate în pregătire este însă la Reșița, unde PPC Producție SRL, parte a grupului grec PPC, intenționează să construiască o centrală pe gaze cu o putere instalată de 144,2 MW.

Proiectul a primit avizul tehnic de racordare la sfârșitul lunii iunie 2026. Noua unitate ar urma să fie conectată la stația Transelectrica din Reșița și să devină operațională până la sfârșitul anului 2030.

Centrală pe gaze și sistem de stocare în Giurgiu

Un alt proiect este pregătit în comuna Roata de Jos, județul Giurgiu. Avizul tehnic de racordare emis în iunie prevede o putere totală aprobată de peste 50 MW, în timp ce documentația de mediu indică o capacitate electrică de 20,14 MW și una termică de 12,6 MW.

Centrala va fi asociată și cu un sistem de stocare a energiei electrice de 72 MW.

″Se va produce energie electrică prin intermediul unei centrale electrice pe gaz pentru servicii de echilibrare, cunoscută și sub numele de centrală de suplimentare a energiei, construită cu scopul de a echilibra cerințele fluctuante de energie electrică în rețeaua de electricitate. (…) Sistemul de stocare stochează energia electrică, pentru a fi utilizată la vârfurile de cerere sau în perioadele de consum crescut″, arată sursa citată.

Investiția aparține Parc Energetic Roata de Jos SRL, companie deținută de investitorii români Stelian Stemate, Mihai Cojocaru, Gabriel Matei, Laura Marinescu și Emanuel Marinescu. Punerea în funcțiune este estimată pentru 2029.

Noi capacități pregătite la Timișoara și în Dâmbovița

Și Primăria Timișoarei pregătește instalarea unor motoare în cogenerare cu o putere totală de 45 MW. Proiectul ar urma să fie conectat la stația Fratelia a Rețele Electrice România și să devină operațional în 2028.

În județul Dâmbovița, compania care administrează Parcul Industrial Mija urmărește, la rândul său, majorarea cu peste 40 MW a puterii centralei pe gaze existente. Noua capacitate ar putea fi pusă în funcțiune în primul trimestru al anului viitor.

Un nou proiect pe gaze apare și în București

Pe lista investițiilor se află și Bucureștiul. În cartierul Militari este pregătită o nouă unitate de cogenerare formată din două centrale egale, care ar urma să însumeze aproape 10 MW electrici și 11,7 MW termici.

Energia termică produsă va putea ajunge în sistemul centralizat de termoficare al Capitalei, iar electricitatea va fi introdusă în Sistemul Energetic Național.

″Cele două centrale în cogenerare se vor racorda la sistemul centralizat de termoficare al Municipiului București, aparținând operatorului Compania Municipală Termoenergetica București SA, și la Sistemul Energetic Național (SEN).

Energia termică produsă de cele două centrale va fi livrată si vândută către Termoenergetica sub formă de agent termic primar - apă caldă cu temperatură de maxim 95° С.

Energia electrică produsă va fi livrată în SEN prin intermediul stației de transformare 110/10 kV Iremoas, operată de Rețele Electrice România SA, și valorificată pe piețele de profil operate de OPCOM și BRM sau prin contracte bilaterale″, se arată în documentația proiectului.

Deocamdată, avizul tehnic de racordare a fost obținut pentru una dintre cele două centrale, iar termenul estimat pentru punerea acesteia în funcțiune este 2027.

Dezvoltatorul proiectului este Energogen SRL, companie înființată anul trecut. Printre asociați se află Constantin Bucur, care controlează prin Vest Energo și singurul CET privat din București.

Centrala Vest Energo, amplasată tot în Militari, furnizează energie termică pentru cartierele Militari și Drumul Taberei și dispune de o putere instalată de aproape 23 MW electrici și peste 53 MW termici.