Miracolul modern al Germaniei: Bisericile pierd credincioși, dar câștigă mai mulți bani

Comentatorii germani îl numesc un „miracol” al zilelor noastre. Sute de mii de credincioși părăsesc bisericile în fiecare an. Banii, însă, continuă să curgă, scrie Politico.

Aproximativ 660.000 de persoane s-au retras oficial din bisericile catolice și protestante ale țării în 2025, eliberându-se astfel de o taxă percepută automat membrilor înregistrați, reprezentând un procent din impozitul pe venit.

În ciuda exodului, cele două instituții au încasat peste 12,5 miliarde de euro prin impozitul bisericesc pentru anul fiscal 2025, în creștere față de aproximativ 12,4 miliarde de euro în 2024.

Acest aparent miracol are o explicație cu totul pământească: creșterea salariilor și sistemul fiscal progresiv al Germaniei înseamnă că numărul tot mai mic de membri plătește mai mult.

„La prima vedere, această evoluție poate părea contradictorie”, a declarat un purtător de cuvânt al Bisericii Evanghelice din Germania — organizația-umbrelă care reprezintă bisericile protestante regionale din Germania. „Motivul este că impozitul bisericesc se calculează pe baza impozitului pe venit individual.”

Membrii bisericilor catolice și protestante din Germania, precum și ai unor comunități evreiești, plătesc o taxă religioasă suplimentară egală cu 8 sau 9 la sută din impozitul pe venit pe care îl datorează, chiar dacă nu participă la slujbe.

În 2021, cel mai recent an pentru care sunt disponibile date complete, peste 29 de milioane de persoane au plătit impozitul bisericesc în Germania, ceea ce reprezintă aproape jumătate din totalul contribuabililor din cea mai mare economie a Europei.

Tabelele privind impozitul pe salariu pentru 2025 ale Ministerului Finanțelor din Germania sugerează că un angajat necăsătorit, fără copii, care câștigă 50.000 de euro brut pe an, plătește aproximativ 600 de euro pe an ca impozit bisericesc, pe lângă impozitul pe venit, în funcție de land. O persoană care câștigă 70.000 de euro pe an plătește peste 1.000 de euro.

Persoanele sunt înregistrate ca membri ai comunității lor religioase la naștere sau la oficiile administrației locale. Pentru a nu mai plăti impozitul bisericesc, acestea trebuie să se retragă oficial printr-o procedură cunoscută sub denumirea de Kirchenaustritt, sau „ieșirea din biserică”.

Procedura variază de la un land la altul, dar, de obicei, necesită prezentarea personală la un oficiu de stare civilă sau la o instanță locală pentru a depune o declarație. Majoritatea landurilor percep, de asemenea, o taxă administrativă.

Deși cei care se se retrag pot participa în continuare la slujbe în calitate de vizitatori și pot beneficia de anumite servicii bisericești, nu li se permite să aibă o nuntă religioasă, să fie nași sau să li se garanteze o înmormântare religioasă.

În 2025, aproximativ 310.000 de persoane au părăsit Biserica Catolică, în timp ce circa 350.000 au părăsit una dintre bisericile protestante regionale din Germania.

Ieșirea din Biserică

Motivele invocate de oameni pentru a părăsi oficial comunitățile lor religioase variază de la sentimentul de a fi mai puțin legați de Biserică până la simpla dorință de a economisi bani.

„Oamenii părăsesc Biserica deoarece simt că aceasta nu mai joacă un rol în viețile lor”, a declarat Matthias Kopp, directorul de comunicare al Conferinței Episcopilor Germani.

„La aceasta se adaugă scandalurile din ultimii ani, care au pus sub semnul întrebării credibilitatea Bisericii”, a adăugat el. „Există, de asemenea, persoane — deși acesta nu este în niciun caz motivul principal — care părăsesc Biserica din cauza impozitului bisericesc.”

„Acestea sunt procese de alienare la care trebuie să răspundem”, a spus Kopp.

Pentru Jana Keil, o contabilă de 33 de ani din Berlin, decizia a fost atât financiară, cât și morală. „Nu mai doream să susțin sistemul prin impozitul bisericesc, având în vedere scandalurile de abuzuri [sexuale asupra copiilor]”, a spus ea.

Lukas Heinich, un student angajat în vârstă de 23 de ani, a declarat că a părăsit oficial Biserica după ce și-a terminat ucenicia, deoarece „nu avea chef să plătească impozitul sau să susțină Biserica”.

Faptul că veniturile din impozitul bisericesc continuă să crească în ciuda exodului se datorează tipurilor de contribuabili care aleg să rămână membri ai bisericii.

Cei care încă plătesc impozitul bisericesc în Germania sunt „probabil cei cu venituri mai mari”, a spus Zareh Asatryan, profesor de economie empirică la Universitatea din Münster. „Cei care rămân vor câștiga, în mod natural, venituri mai mari datorită inflației și creșterii salariilor reale, și vor genera pur și simplu mai multe venituri.”

Un miracol cu termen limită?

Însă creșterea continuă a veniturilor din impozitul bisericesc ascunde provocări semnificative pe termen lung — și ridică întrebări cu privire la cât timp poate dura această tendință.

Deși aceste venituri sunt în creștere, ele sunt „relativ lente” și „nu au crescut cu mult”, a spus Asatryan.

Creșterea veniturilor din impozitul bisericesc este considerabil mai mică decât creșterea veniturilor din impozitul pe venit. Veniturile statului din impozitele pe salarii și venituri au crescut cu 6,65% în 2025, a spus Kopp, în timp ce veniturile din impozitul bisericesc au crescut cu 1,93%.

„Proiecțiile pe termen lung indică faptul că veniturile din impozitul bisericesc vor scădea semnificativ în următoarele decenii, pe măsură ce numărul membrilor bisericii continuă să scadă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Bisericii Evanghelice din Germania.

Bisericile protestante se pregătesc deja pentru scăderea veniturilor lor „prin procese de planificare pe termen lung”, a spus purtătorul de cuvânt. „Fără acest sistem, activitatea religioasă, socială și caritabilă a bisericii nu ar fi posibilă la scara actuală.”