Politică

Ministrul Investițiilor: România are în acest an o ţintă ambiţioasă de a absorbi 5,28 miliarde de euro din fondurile de coeziune

Sursa originală →
Ministrul Investițiilor: România are în acest an o ţintă ambiţioasă de a absorbi 5,28 miliarde de euro din fondurile de coeziune
Ascultă articolul

România are în acest an o ţintă ambiţioasă de a atrage 5,28 miliarde de euro din fondurile de coeziune, unde deja au fost încasaţi peste 4 miliarde de euro, a declarat, vineri, ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, transmite Agerpres.

„Avem o ţintă ambiţioasă în acest an, 5,28 de miliarde de euro, şi suntem deja peste ţintă ca absorbţie, avem deja încasaţi 4 miliarde, 4,090 miliarde, şi avem pentru cele două cereri de rambursare din lunile noiembrie şi decembrie finale de îndeplinit în ţintă 1,2 miliarde. Vom depăşi această ţintă. Deci România îşi va depăşi ţintele asumate pe politica de coeziune în acest an”, a afirmat Dragoş Pîslaru, la Palatul Victoria.

El a făcut o trecere în revistă a absorbţiei ridicate a fondurilor europene în perioada Guvernului Ilie Bolojan, arătând că despre fondurile de coeziune „se discută mai puţin”.

„Pe 2 iunie 2025, când se trăsese o linie, România încasase suma de 3,28 de miliarde de euro, deşi perioada a începuse cu 2021. Deci 2021, 2022, 2023, 2024 până în 2025. Şi pe vremea respectivă stăteam cu 10,58% din alocarea europeană de 31 de miliarde. Astăzi, când vorbim, absorbţia este de 11,31 de miliarde de euro, deci banii încasaţi de România pe coeziune, echivalentul unei rate de absorbţie de 36,51%. Asta înseamnă, practic, că în perioada mandatului Guvernului Bolojan, România a încasat 8,03 miliarde de euro de la Comisia Europeană. Asta înseamnă că am avut un multiplu, deci am crescut fondurile primite pe coeziune, de aproximativ 3,45 ori. România este peste media europeană la absorbţie, de circa 29%. Vă spuneam, 36,5%, suntem pe locul 2 ca sume absolute după Polonia, în top 10 ca procent. Cu privire la lucrurile pe care le-am mai avut ca intrări, cererea de plată numărul 4, pe care am avut-o primită pe PNRR, 2,251 de miliarde, şi de aceea, la un moment dat, spuneam că, dacă aduni 8 miliarde cu 2,251 de pe PNRR la nivelul lunii iunie, este o sumă record de peste 10 miliarde. Dacă adăugăm şi cererea de plată 3, pe care am încasat-o recent, de 300 de milioane, 298 de milioane de grand, ajungem din PNRR la încasări de 2,5 miliarde”, a explicat Pîslaru.

Potrivit acestuia, fondurile absorbite de România la care a făcut referire nu sunt agricole, ci doar de coeziune şi din PNRR.

Comentarii (0)

    Articole similare