Medic român, întors de la Harvard: „Contrastul te lovește ca un duș rece”

Inteligența artificială ar putea ajuta medicii să identifice mai devreme boli grave și să reducă timpul pierdut cu sarcini administrative. În România, însă, folosirea acestor tehnologii se lovește de probleme mult mai vechi: dosare pe hârtie, echipamente insuficiente și prevenție deficitară. Întors de la o întâlnire internațională desfășurată la Harvard Medical School, medicul Alexandru Nechifor avertizează, într-un interviu pentru Mediafax, că decalajul riscă să îi lase în urmă tocmai pe pacienții care au cea mai mare nevoie de ajutor.

Conferențiarul universitar Alexandru Nechifor a participat la HealthLINK, unde specialiști din mai multe țări au discutat inclusiv despre integrarea inteligenței artificiale în medicină.

Pentru medic, experiența a evidențiat diferența dintre posibilitățile noilor tehnologii și obstacolele întâlnite în activitatea de zi cu zi din România.

„M-am întors de la Harvard Medical School cu o certitudine care nu mai poate fi ignorată: viitorul medicinei se scrie deja cu algoritmi, imagistică de precizie și inteligență artificială capabilă să detecteze patologii în stări incipiente, acolo unde ochiul uman sau protocoalele clasice obosesc”, a declarat Alexandru Nechifor pentru Mediafax.

„Noi încă ne luptăm cu birocrația dosarelor pe hârtie”

Medicul spune că discuția despre inteligența artificială nu poate fi separată de infrastructura în care aceasta ar urma să funcționeze.

„Însă, când cobori din avion și aterizezi în realitatea sistemului medical românesc, contrastul te lovește ca un duș rece. Discuțiile despre AI în sănătate sună, de multe ori, a science-fiction când noi încă ne luptăm cu birocrația dosarelor pe hârtie, cu spitale prost echipate și cu o lipsă cronică de educație pentru prevenție”, a afirmat Nechifor.

În opinia sa, problema depășește achiziția unor programe informatice. Pentru ca tehnologia să ajute pacientul, sunt necesare date medicale de calitate, servicii funcționale și posibilitatea de a face investigațiile la timp.

Unde ar putea ajuta inteligența artificială: diagnostic și mai puțină birocrație

În interviu, Alexandru Nechifor a indicat mai multe domenii în care instrumentele bazate pe IA pot sprijini activitatea medicală: analiza imaginilor, interpretarea datelor genetice, identificarea unor riscuri cardiovasculare și prelucrarea documentelor.

În oncologie, miza este sprijinirea depistării precoce. În cazul bolilor rare, analiza unor volume mari de date genetice poate ajuta la identificarea unor explicații care necesită ulterior evaluare medicală.

O altă utilizare privește sarcinile administrative, care consumă din timpul disponibil pentru consultații.

Potențialul acestor instrumente nu înseamnă însă că orice algoritm poate fi folosit direct în diagnostic. Organizația Mondială a Sănătății subliniază necesitatea demonstrării siguranței și eficacității pentru utilizarea prevăzută, a validării și a supravegherii umane. who.int

Întrebarea medicului: când vor beneficia și pacienții români?

Pentru Nechifor, principala miză este accesul efectiv al pacienților la investigații și diagnostic precoce.

„Însă întrebarea care doare nu este «Dacă poate AI-ul?», ci «Când ne permitem și noi să ieșim din mediocritatea birocratică pentru a lăsa aceste tehnologii să salveze pacienți români?»”, a declarat medicul.

Acesta descrie diferența dintre ambițiile digitalizării și experiența din sistem printr-o comparație:

„Până când digitalizarea va însemna mai mult decât un server care pică săptămânal, noi vom continua să alergăm cu o mașină veche pe autostrada pe care alții circulă cu trenul de mare viteză.”

Riscul unei medicine „pe două viteze”

Medicul consideră că una dintre principalele amenințări este distribuirea inegală a beneficiilor tehnologiei.

„Dacă tehnologia rămâne un privilegiu doar pentru clinicile private de top sau pentru câteva centre din Occident, creăm o medicină «pe două viteze», unde pacienții vulnerabili sunt lăsați în urmă”, a avertizat Alexandru Nechifor.

În același timp, el atrage atenția asupra riscului de a trata inteligența artificială ca pe o soluție universală, fără rezolvarea problemelor de bază.

„Fără date curate, fără un sistem de sănătate primară bine pus la punct și fără o cultură reală a prevenției, cel mai performant AI va fi doar un gadget scump într-un salon fără fonduri”, a spus medicul.

„Un cod sursă nu ține de mână un pacient”

Alexandru Nechifor respinge ideea că viitorul medicinei ar însemna eliminarea medicului din relația cu pacientul. În opinia sa, tehnologia trebuie să sprijine decizia medicală, păstrând dimensiunea umană a îngrijirii.

„Un algoritm oferă date și precizie milimetrică, dar nu oferă empatie. Un cod sursă nu ține de mână un pacient căruia tocmai i-ai comunicat un diagnostic oncologic greu. Dacă uităm că medicina este o știință profund umană, transformăm spitalele în fabrici de cifre”, a declarat acesta pentru Mediafax.

Întors la activitatea clinică și universitară, medicul spune că responsabilitatea sa este și pregătirea viitoarelor generații pentru folosirea acestor instrumente.

„Nu mă aștept ca inteligența artificială să îmi rezolve problemele de sistem de la ora 08:00, dar am datoria morală să contribui la formarea tinerilor care să nu se teamă de viitor, ci să știe să folosească aceste instrumente pentru binele pacientului.”