Marian Neacșu dezvăluie cum ar putea arăta noua hartă a României: Orașe cu minimum 10.000 de locuitori, comasarea comunelor și reducerea numărului de județe

Vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Marian Neacșu, a prezentat marți seară, la Antena 3 CNN, principalele direcții ale reorganizării administrativ-teritoriale a României, un proces care ar urma să înceapă cu unirea voluntară a comunelor și orașelor mici și ar putea continua cu modificarea actualei structuri a județelor. Oficialul consideră că România nu își mai poate permite orașe cu numai 2.500 de locuitori sau comune cu câteva sute de persoane și a avansat un posibil prag de 10.000 de locuitori pentru păstrarea statutului de oraș. Neacșu a discutat și despre variantele de reorganizare a țării în opt regiuni sau 15 unități administrative, precizând că decizia trebuie să țină cont de dezvoltarea economică, dar și de componenta etnică. Vicepremierul a criticat totodată rezultatele reducerilor de personal din administrație, susținând că economiile obținute au fost mult sub cele estimate inițial.
Marian Neacșu a explicat că reforma administrativ-teritorială este una dintre cele două mari componente ale programului de restructurare a statului, alături de reorganizarea companiilor publice. În opinia sa, schimbarea actualei organizări administrative este absolut necesară pentru eficientizarea serviciilor publice și reducerea cheltuielilor.
Întrebat dacă nu există riscul ca Guvernul să fie demis în Parlament în urma angajării răspunderii pe aceste reforme, vicepremierul a insistat asupra necesității lor.
„Eu apreciez că România are o nevoie disperată, i-aș spune, de ambele reforme. Nu putem [...] să punem în oală aceleași ingrediente și să ne așteptăm să aibă alt gust. Nu mai putem să rămânem în imobilismul ăsta, în primul rând funcțional, pe care îl avem. Deci ele sunt absolut necesare pentru țară”, a declarat Neacșu.
Oficialul a precizat însă că reformele nu pot fi adoptate fără dialog, consultări și analize prealabile, chiar dacă rezultatul final nu va mulțumi toate părțile implicate.
Orașele ar putea avea nevoie de minimum 10.000 de locuitori. Neacșu: Nu ne mai putem permite actuala situație
Una dintre cele mai importante declarații ale vicepremierului privește viitorul localităților mici, în special al orașelor care au pierdut o parte semnificativă a populației.
Neacșu a explicat că reorganizarea trebuie să înceapă de la nivel local și abia ulterior să fie analizată structura județelor.
„Noi, cel puțin din perspectiva mea, avem o abordare ușor diferită. Adică nu văd lucrurile făcute de sus în jos, ci mai degrabă de jos în sus. Avem două etape. Prima dintre ele este vorba de reorganizarea la firul ierbii, la nivelul autorităților locale, comune și orașe”, a declarat vicepremierul.
El a susținut că actuala fragmentare administrativă nu mai poate fi menținută, în condițiile în care unele unități administrativ-teritoriale au populații foarte reduse și depind de transferurile de la bugetul de stat.
„Nu ne mai putem permite să avem orașe cu 2.500 de locuitori, așa cum nu mai putem să avem comune cu 300–500. Avem 468 de comune, dacă nu mă înșel, care au sub 1.500 de locuitori. Nu vor fi niciodată performante. 70% din comunele naționale nu au suficiente resurse financiare proprii pentru a putea să-și constituie un buget și să trăiască din banii lor”, a afirmat Neacșu.
Întrebat care ar trebui să fie populația minimă necesară pentru ca o localitate să își păstreze statutul de oraș, vicepremierul a avansat pragul de 10.000 de locuitori.
„În momentul ăsta sunt vehiculate mai multe cifre. Opinez că, cel puțin pentru momentul ăsta, poate cifra de 10.000 ar fi una corectă”, a declarat Marian Neacșu.
Întrebat explicit dacă statutul de oraș ar trebui să fie rezervat localităților cu cel puțin 10.000 de locuitori, acesta a răspuns afirmativ.
Vicepremierul a ținut însă să precizeze că nu există deocamdată un prag definitiv și că stabilirea criteriilor trebuie să rezulte din analizele specialiștilor.
O eventuală aplicare a unui asemenea criteriu ar putea afecta numeroase orașe mici din România, inclusiv localități care au dobândit statut urban în ultimele decenii, dar nu mai îndeplinesc anumite condiții demografice sau economice.
Prima etapă: comasarea voluntară a comunelor și orașelor, cu stimulente pentru administrațiile locale
Marian Neacșu a explicat că Guvernul intenționează să înceapă reforma printr-un mecanism de comasare voluntară a unităților administrativ-teritoriale mici.
„Căutăm, într-o primă fază, modalitatea de a avea o procedură de comasare voluntară. Sperăm să avem o primă etapă care să se închidă cu acest lucru”, a declarat vicepremierul.
Întrebat dacă această comasare voluntară ar putea viza inclusiv unirea unor județe, Neacșu a respins interpretarea.
„Nu, așa, cel puțin, nu așa o văd. Comasarea voluntară, în opinia mea, ar trebui să fie în momentul ăsta la nivelul autorităților locale, comune și orașe. Nu la nivelul județelor. Acolo cred că este vorba de o componentă mult mai largă și de o analiză criterială mult mai complexă decât atât, pentru că a face din pix câteva lucruri este foarte complicat și, în mod cert, este neprofesionist”, a explicat oficialul.
Potrivit acestuia, comasarea localităților trebuie să se realizeze pe baza unor criterii clare și să fie însoțită de facilități care să încurajeze comunitățile să accepte reorganizarea.
„Prima etapă a reorganizării va fi aceea în care vom avea comasare voluntară pe niște criterii, și alea foarte bine determinate, și cu sistem de stimuli, pentru a putea face atractivă această abordare la nivelul comunelor mici și la nivelul orașelor mici”, a afirmat Marian Neacșu.
În context, Ministerul Dezvoltării a prezentat deja un mecanism care presupune facilități fiscale și investiții suplimentare pentru localitățile care acceptă comasarea. Printre măsurile avute în vedere se numără reduceri ale impozitelor pe clădiri și terenuri intravilane, de până la 50%, precum și finanțări pentru infrastructură, apă, canalizare, gaze, școli și centre medicale.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a precizat anterior că prima etapă, voluntară, ar urma să se desfășoare până la 1 martie 2027, după care Guvernul ar putea analiza o comasare obligatorie.
Asociația Comunelor din România a susținut însă că o asemenea procedură trebuie să se bazeze pe voința comunităților, exprimată prin referendum local.
Neacșu spune că tot mai mulți primari acceptă ideea comasării. Exemplul din județul Timiș
Vicepremierul a recunoscut că inițial a avut îndoieli privind disponibilitatea primarilor de a accepta unirea localităților pe care le conduc, dar susține că atitudinea acestora începe să se schimbe.
„Sunt plăcut surprins. Am avut aceleași rezerve pe care le manifestați dumneavoastră în momentul ăsta”, a declarat Neacșu, întrebat dacă primarii ar fi dispuși să renunțe la propriile administrații.
Oficialul a relatat că președintele Consiliului Județean Timiș inițiase anterior un demers de comasare voluntară, care nu a mai fost finalizat după ce autoritățile locale implicate s-au răzgândit.
Potrivit vicepremierului, perspectiva unei reforme efective a readus însă subiectul în atenția administrațiilor locale.
„În ultimele zile, în ultimele săptămâni, când au început să realizeze că este treabă serioasă și chiar trebuie să o facem și o vom face, au început să fie din ce în ce mai mulți primarii care sunt preocupați de asta și cetățenii care sunt preocupați de această abordare. Am informații, am cunoștințe despre destul de multe comunități care își doresc să facă asta”, a declarat Neacșu.
El a precizat că a avut, chiar în ziua interviului, o întâlnire cu reprezentanți ai Asociației Orașelor din România, care au discutat inclusiv despre viitorul orașelor mici.
Potrivit relatării sale, reprezentanții acestora au recunoscut că unele orașe mici ar trebui să își piardă statutul administrativ actual.
România cu opt regiuni sau 15 județe? Vicepremierul explică avantajele și riscurile
O a doua etapă a reformei ar putea presupune reorganizarea județelor, însă Marian Neacșu a subliniat că această chestiune este mult mai complexă decât comasarea comunelor și orașelor.
În cadrul interviului au fost discutate mai multe scenarii, inclusiv reducerea numărului actual de județe la opt unități corespunzătoare regiunilor de dezvoltare sau o variantă cu aproximativ 15 unități administrative, construită în jurul circumscripțiilor curților de apel. Vicepremierul nu a indicat o preferință definitivă pentru niciuna dintre variante.
„Este foarte greu de apreciat acum. Am spus-o și ieri și este o opinie strict personală. [...] Până nu facem așa-spusa mică reformă, până nu avem toate datele pe masă, până când nu vedem toate și nu avem toate studiile necesare, care țin, până la urmă, nu numai de populație [...] Regiunile respective trebuie să ajungă să se susțină economic, ele să fie centre de dezvoltare sau creionate în jurul unor centre de dezvoltare”, a declarat Neacșu.
Oficialul a explicat că reorganizarea nu trebuie să urmărească exclusiv reducerea numărului de județe sau economiile administrative, ci și formarea unor structuri teritoriale capabile să genereze dezvoltare economică.
În ceea ce privește varianta celor opt regiuni de dezvoltare, Neacșu a recunoscut existența unor avantaje administrative importante.
„Formula aceea, dacă cumva se va ajunge la disparitate față de structura pe care o avem astăzi, cu 41 de județe, are avantajul că, fiind pe structura agențiilor de dezvoltare, au exercițiul lucrului în formula aia. Sunt la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare comitete regionale [...] care au fost obișnuite să lucreze împreună, care au elemente de specificitate comună și proiecte pe care le-au dus la bun sfârșit împreună”, a explicat vicepremierul.
În opinia sa, utilizarea actualelor regiuni de dezvoltare ar putea reduce dificultățile administrative provocate de trecerea la o nouă organizare teritorială.
„Dintr-o anume perspectivă, ar putea să fie structura care ar strica cel mai puțin echilibrul. Nu stricarea echilibrului e chestiunea care ne preocupă, dar nu putem să nu o luăm în calcul”, a adăugat Neacșu.
Vicepremierul a precizat însă că fiecare model are avantaje și dezavantaje și că decizia trebuie luată numai după finalizarea analizelor.
Componenta etnică, un criteriu important pentru noua hartă a României
Marian Neacșu a atras atenția că reorganizarea județelor trebuie să țină cont și de structura etnică a populației. Subiectul a fost abordat în contextul discuțiilor despre viitorul județelor Harghita, Covasna și Mureș, unde comunitatea maghiară are o pondere importantă.
„Să știți că sunt o serie de condiționalități de care trebuie să ținem seamă și, ne place sau nu ne place, componenta etnică este totuși una dintre ele”, a declarat vicepremierul.
Oficialul a fost de acord cu necesitatea evitării tensiunilor interetnice și cu identificarea unor soluții care să respecte particularitățile comunităților.
„Exact. Nu înseamnă că nu putem găsi soluții”, a răspuns Neacșu după ce moderatorul a invocat necesitatea păstrării unor relații bune între români și maghiari.
Declarația este importantă în contextul dezbaterilor privind posibila includere a județelor cu populație majoritar maghiară în structuri administrative mai mari, care ar modifica ponderea etnică a comunităților respective.
Vicepremierul nu a prezentat însă o formulă concretă pentru reorganizarea acestor județe și nici nu a indicat dacă Guvernul are în vedere garanții suplimentare privind drepturile minorităților naționale.
În prezent, legislația românească prevede dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a utiliza limba maternă în relația cu autoritățile administrației publice locale, în condițiile prevăzute de lege, inclusiv în funcție de ponderea populației minoritare.
Orice modificare a structurii administrativ-teritoriale ar trebui să clarifice modul în care aceste drepturi sunt menținute în noile unități administrative.
Cât economisește statul? Neacșu critică reducerile de personal: 3,6 miliarde estimate, doar 800 de milioane realizate
Întrebat ce economii ar putea produce reorganizarea administrativ-teritorială, vicepremierul a admis că nu există deocamdată o estimare clară.
El a folosit însă exemplul măsurilor anterioare de reducere a personalului din administrație, despre care susține că au produs rezultate financiare mult sub cele anticipate.
„Este foarte complicat de spus. Ce cifre pot să vă avansez sunt următoarele: celebra reformă realizată prin tăierile de personal făcute prin ordonanța, cred că șapte, dacă nu mă înșel, cea privind administrația, a avut ca economii prognozate circa 3,6 miliarde, dacă nu mă înșel, undeva pe acolo”, a declarat Neacșu.
Potrivit vicepremierului, informațiile primite de la Ministerul Finanțelor ar indica economii mult mai reduse.
„Din informațiile pe care le am de la Ministerul de Finanțe, economiile înregistrate până la nivelul lunii septembrie sunt doar de 800 de milioane. Deci, a tăia lucrurile într-o anume formulă, fără să le gândești foarte bine, fără să ai în vedere, așa cum am spus, criterii de eficiență, inclusiv administrativă, numai de dragul de a tăia, nu poate să ducă la un bun rezultat”, a afirmat vicepremierul.
Neacșu a susținut că reforma administrativă trebuie evaluată în primul rând prin capacitatea de a îmbunătăți serviciile publice și de a crea centre de dezvoltare economică, nu exclusiv prin reducerea cheltuielilor.
„Toată această reașezare trebuie să se subsumeze, în ultimă instanță, unui serviciu public de calitate pentru cetățean”, a declarat oficialul.
Neacșu invocă un studiu al Academiei Române și cere o dezbatere națională
Vicepremierul a susținut că reforma trebuie fundamentată pe studii elaborate de specialiști, nu pe decizii politice luate în grabă.
El a afirmat că la Academia Română ar exista un studiu privind reorganizarea administrativ-teritorială, aflat în lucru de aproximativ trei-patru ani.
„Știu că este în lucru de vreo trei ani de zile, patru, dacă nu mă înșel, la Academia Română, un studiu privind reorganizarea administrativ-teritorială. Eu cred că trebuie să ne uităm cu foarte multă atenție ce s-a scris acolo”, a declarat Neacșu.
Oficialul s-a arătat favorabil și organizării unor dezbateri publice în care susținătorii diferitelor variante de reorganizare să își prezinte argumentele.
În timpul interviului au fost menționați, printre alții, primarii Emil Boc și Lia Olguța Vasilescu, în legătură cu varianta reorganizării pe structura actualelor opt regiuni de dezvoltare.
Neacșu a apreciat că fiecare propunere trebuie analizată profesionist, în funcție de criterii economice, administrative, demografice și de particularitățile regionale.
Termenul pentru marea reformă: martie 2027. Implementarea ar putea dura încă șase luni
Marian Neacșu a prezentat și calendarul estimativ al reformelor, precizând că Guvernul ar putea ajunge la adoptarea cadrului legislativ în jurul datei de 15 martie 2027.
Vicepremierul a explicat că restructurarea companiilor de stat și reorganizarea administrativ-teritorială ar putea fi prezentate în paralel, dar nu există garanția că vor fi adoptate simultan.
„Mergem cu amândouă odată, dar e foarte posibil ca la un moment dat parcursurile să fie ușor diferite. Nu am în momentul ăsta garanția și nici reprezentarea că ele vor fi adoptate în același timp”, a declarat Neacșu.
Potrivit acestuia, reforma administrativ-teritorială este mai complicată decât reorganizarea companiilor publice, ceea ce ar putea determina o decalare a calendarului.
„În opinia mea, actul normativ poate să fie adoptat undeva la jumătatea lunii martie și va fi necesară pentru punerea lui în operă o perioadă de patru-șase luni de zile”, a explicat vicepremierul, referindu-se la cadrul normativ al restructurării companiilor de stat.
Acest termen de implementare nu trebuie confundat cu un calendar definitiv pentru reorganizarea județelor, în privința căreia Neacșu a admis posibilitatea unor întârzieri.
Vicepremierul a subliniat că reforma administrativă este, în opinia sa, mai importantă din perspectiva efectelor structurale asupra funcționării statului decât simpla reorganizare a companiilor cu pierderi.
„Avem un stat supraponderal, greoi, inert, avem nevoie să îl facem mai suplu și mai eficient”, a afirmat Marian Neacșu.
Oficialul consideră că schimbările trebuie pregătite riguros, pentru a evita o reformă care să producă doar economii pe hârtie, fără îmbunătățirea activității instituțiilor publice.
Reforma ar putea schimba fundamental organizarea României, dar decizia finală nu a fost luată
Declarațiile vicepremierului vin în contextul în care Guvernul Luca Niculescu a început pregătirea primei etape a reorganizării administrativ-teritoriale, concentrată asupra comasării voluntare a localităților mici.
La 11 noiembrie 2026, reprezentanții Asociației Comunelor din România au participat la o reuniune a grupului de lucru constituit la Ministerul Dezvoltării, în cadrul căreia a fost discutat mecanismul comasării voluntare.
Potrivit informațiilor oficiale prezentate anterior de Ministerul Dezvoltării, 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori sunt vizate prioritar de programul de stimulare a comasării. În interviul de marți, Neacșu a indicat cifra de aproximativ 468 de comune, diferență care necesită clarificarea bazei statistice utilizate.
Într-o declarație făcută luni, 16 noiembrie, vicepremierul afirmase că toate scenariile privind reorganizarea județelor rămân pe masă, inclusiv menținerea actualei structuri administrative.
Prin urmare, deși reorganizarea comunelor și orașelor mici a intrat deja într-o etapă de pregătire administrativă, reducerea numărului de județe și înlocuirea acestora cu regiuni reprezintă încă variante de lucru.
În plus, o reorganizare efectivă a județelor ar ridica probleme juridice și constituționale distincte, în condițiile în care Constituția României prevede organizarea teritoriului în comune, orașe și județe.
Marian Neacșu insistă însă că reforma nu mai poate fi amânată la nesfârșit și că obiectivul final trebuie să fie construirea unei administrații mai eficiente, capabile să susțină dezvoltarea economică și să ofere servicii publice mai bune.
Comentarii (0)
Articole similare
PoliticăMatan Kahana ales speaker (președinte) Knesset-ului – un pas important pe calea schimbării politice în Israel. El era candidatul “Blocului Schimbării”, condus de Gadi Eisenkot, însărcinat cu formarea noului guvern
PoliticăIlie Bolojan anunță că PNL și USR ar putea merge pe liste comune la alegeri
PoliticăIlie Bolojan atacă iar PSD și spune că indexarea pensiilor și reducerea parlamentarilor sunt obligatorii
Politică