'Mafia usturoiului' acuzată că ținea românii în condiții de sclavie: Atrași în Spania cu salarii de 2.000 de euro, primeau 20 de euro pe săptămână și erau bătuți

Mai mulți români vulnerabili ar fi fost atrași în Spania cu promisiunea unor contracte legale, salarii lunare de 2.000 de euro și camere individuale, dar ar fi ajuns să muncească pe câmp pentru numai 20 de euro pe săptămână. Anchetatorii susțin că muncitorii erau înghesuiți într-o hală insalubră, obligați să plătească pentru cazare, mâncare, apă, electricitate și chiar pentru uneltele folosite, iar cei care se plângeau sau nu mai puteau munci erau bătuți.

Poliția Națională din Spania a eliberat mai multe victime ale unei presupuse rețele de trafic de persoane și exploatare prin muncă, denumită de presa spaniolă „mafia usturoiului”. Printre persoanele salvate se află și un român cu deficiență de auz, relatează cotidianul ABC.

Doi bărbați, un tată în vârstă de 54 de ani și fiul său de 30 de ani, au fost reținuți în cadrul operațiunii „Datorie”. Cei doi sunt acuzați de trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă.

Li s-au promis salarii de 2.000 de euro și camere individuale

Ancheta a început la sfârșitul lunii iunie, după ce doi români s-au prezentat la secția de poliție din Villaverde și au povestit condițiile în care ar fi fost obligați să trăiască și să muncească.

Cu aproximativ trei luni înainte, aceștia ar fi fost recrutați de un conațional care le-a promis locuri de muncă în agricultură, contracte legale, salarii de 2.000 de euro pe lună și câte o cameră individuală cu baie.

Oferta era adresată unor oameni aflați în situații financiare dificile, care aveau nevoie urgentă de un loc de muncă.

Zece bărbați au acceptat și au plecat din România spre Spania cu un autocar, costul transportului fiind suportat de cel care îi recrutase. După călătoria de mii de kilometri, au fost duși la o fermă din Yunclillos, provincia Toledo.

În locul camerelor individuale promise, muncitorii ar fi fost înghesuiți într-o hală aflată în mijlocul câmpului.

În primele zile nu au fost trimiși la muncă și au primit câte 20 de euro pentru a-și cumpăra alimente și produse de igienă. Ulterior, au început să lucreze la recoltarea usturoiului, a cepei și a altor culturi.

Documentele de identitate le-ar fi fost luate sub pretextul întocmirii contractelor de muncă. Contractele promise nu ar fi fost însă semnate niciodată.

Munceau de la ora 5:00 și primeau numai 20 de euro pe săptămână

Potrivit mărturiilor strânse de anchetatori, românii munceau de luni până sâmbătă, începând de la ora 5:00 și până în jurul orei 14:30.

Pentru această muncă ar fi primit doar 20 de euro pe săptămână. În unele cazuri, plata putea ajunge la cel mult 50 de euro.

Muncitorii ar fi fost obligați să meargă pe câmp chiar și atunci când erau bolnavi sau epuizați. Cei care se plângeau riscau să fie loviți.

Noaptea, oamenii dormeau pe saltele aruncate pe podeaua halei. Deși condițiile erau insalubre, presupusa rețea le-ar fi cerut bani pentru cazare, hrană, apă și electricitate.

Victimele erau taxate inclusiv pentru folosirea uneltelor necesare muncii, precum foarfecile hidraulice.

„Datoria” care creștea continuu și nu putea fi achitată

Principalul instrument prin care muncitorii ar fi fost ținuți sub control era o datorie despre care nu știau nici cât valorează, nici cum fusese calculată.

Suma ar fi crescut constant din cauza unor „amenzi” aplicate de exploatatori. Oamenii puteau fi sancționați inclusiv pentru că erau obosiți sau nu mai puteau ține pasul cu ritmul impus.

În unele situații, li se promiteau bani în plus dacă acceptau să lucreze peste program, dar orele suplimentare nu ar fi fost plătite.

Unul dintre românii care au reclamat cazul a povestit că presupusul exploatator i-a dat, la un moment dat, 200 de euro pentru a-i trimite soției sale din România, iar ulterior încă 100 de euro. Aceștia ar fi fost singurii bani primiți pentru două luni de muncă.

„Nu vei mai primi nimic până când nu-ți plătești datoria”, i-ar fi transmis bărbatul care controla muncitorii.

Un român a fost bătut când a încercat să salveze o persoană cu dizabilitate

Trei dintre muncitori au reușit să fugă din hala în care erau ținuți. Doi dintre ei s-au refugiat în locuința unei românce din districtul madrilen Villaverde.

La 23 iunie, aceștia s-au întors la fermă împreună cu un alt conațional care avea mașină. Intenționau să salveze o rudă cu deficiență de auz rămasă în hală.

Când au ajuns la fermă, ar fi fost descoperiți de membrii presupusei rețele. Românul care conducea mașina a fost bătut atât de grav încât a ajuns la spital cu nasul fracturat și cu o rană la cap care a necesitat sutură.

Ulterior, femeia care îi găzduia i-a anunțat că bărbatul cu dizabilitate auditivă reușise și el să fugă și se ascundea în localitate.

Polițiștii s-au deplasat la Yunclillos și l-au găsit în apropierea unei biserici, extrem de speriat. Declarația sa ar fi confirmat mărturiile celorlalți români.

Polițiștii au găsit 25 de muncitori în hală

Judecătoria de gardă din Illescas a autorizat percheziționarea halei, iar operațiunea a avut loc în după-amiaza zilei de 27 iunie.

Polițiștii au găsit 25 de muncitori în interior și au constatat condițiile insalubre în care aceștia locuiau. Șapte dintre oamenii găsiți acolo au acceptat să dea declarații despre presupusele practici ale rețelei.

La etajul superior al clădirii, anchetatorii l-au găsit pe presupusul lider al grupării împreună cu familia sa. Tot acolo ar fi fost descoperite documentele de identitate reținute de la muncitori.

Polițiștii au ridicat și cecuri la purtător cu valori cuprinse între 120 și 300 de euro, precum și aproximativ 950 de euro în numerar.

Tatăl de 54 de ani și fiul său de 30 de ani au fost reținuți și prezentați instanței. Ulterior, cei doi au fost puși în libertate și sunt cercetați pentru trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă.

Instanța le-a retras pașapoartele, le-a interzis să se apropie de persoanele care au depus plângere și i-a obligat să se prezinte periodic în fața autorităților judiciare.

Acuzațiile formulate împotriva celor doi nu au fost stabilite definitiv de o instanță, aceștia beneficiind de prezumția de nevinovăție.