Lumea se îndreaptă spre un nou val de scumpiri la alimente, avertizează economistul-șef al FAO. Războaiele și El Niño creează 'furtuna perfectă'

Economistul-șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) avertizează că lumea se află în pragul unui nou episod de inflație alimentară, pe fondul războaielor din Iran și Ucraina, dar și al fenomenului climatic El Niño, care creează o „furtună perfectă” prin creșterea costurilor și reducerea recoltelor, potrivit Reuters.

Prețurile alimentelor au fost unul dintre principalii factori ai valului global de inflație din 2022, însă în acest an au rămas relativ stabile, atenuând în unele regiuni efectele scumpirii energiei.

Totuși, această perioadă de calm ar putea fi temporară. Creșterea prețului petrolului, reducerea livrărilor de îngrășăminte din regiunea Golfului, deficitul de motorină din unele părți ale lumii și fenomenele meteorologice extreme majorează costurile de producție, care se vor reflecta în cele din urmă în prețurile plătite de consumatori.

FAO: Prețurile alimentelor vor începe să crească până la sfârșitul anului

„Mă aștept ca prețurile materiilor prime să înceapă să crească mai mult de acum înainte... iar prețurile alimentelor vor începe să crească până la sfârșitul anului, iar anul viitor cu siguranță vor crește și mai mult”, a declarat pentru Reuters economistul-șef al FAO, Maximo Torero.

Potrivit acestuia, transferul scumpirilor de la materiile prime la produsele alimentare de pe raft durează, în general, între trei și șase luni.

Deși prețurile unor produse precum grâul, porumbul și orezul au crescut în ultimele luni, acestea reflectă în principal recoltele bune din acest an și nu dificultățile anticipate pentru sezonul următor.

Strâmtoarea Hormuz și războiul din Ucraina cresc costurile agriculturii

Torero avertizează că situația din Strâmtoarea Hormuz afectează toate componentele sistemului agricol.

„Strâmtoarea Hormuz este o problemă care afectează toate inputurile agricole și sistemele agricole. Petrolul Brent este utilizat pentru pompare, ambalare, procesare și transport, iar gazele naturale sunt folosite la producerea îngrășămintelor”, a explicat acesta.

În același timp, atacurile Ucrainei asupra infrastructurii petroliere și de gaze a Rusiei reduc exporturile de motorină și gaze naturale, două resurse esențiale pentru producția agricolă.

Cum prețurile materiilor prime sunt stabilite la nivel global, efectele se resimt în întreaga lume, chiar dacă statele bogate dispun de resurse financiare mai mari pentru a-și sprijini agricultorii.

Fermierii reduc suprafețele cultivate

Potrivit economistului FAO, marjele tot mai mici îi determină pe agricultori să-și regândească planurile de cultivare.

În Statele Unite, Federația Americană a Fermierilor estimează că, fără sprijin guvernamental, fermierii care cultivă principalele nouă culturi agricole ar putea înregistra pierderi de 32 de miliarde de dolari în 2027.

Suprafețele cultivate cu grâu și porumb la nivel mondial au fost deja reduse în primele trei luni ale războiului cu Iranul, iar unii fermieri americani s-au orientat către soia, care necesită cantități mai mici de îngrășăminte.

Și Australia, unul dintre cei mai mari exportatori agricoli din lume, estimează că producția culturilor de iarnă va scădea cu 21%, pe fondul majorării costurilor la combustibili și îngrășăminte și al incertitudinilor privind aprovizionarea.

El Niño riscă să agraveze criza alimentară

FAO avertizează că fenomenul El Niño din acest an ar putea fi deosebit de puternic și ar putea modifica semnificativ regimul precipitațiilor la nivel mondial, afectând producția agricolă și împingând zeci de milioane de oameni spre insecuritate alimentară acută.

În India, sezonul musonic a început cu întârziere, iar precipitațiile sunt estimate sub media normală în această lună, ceea ce ar putea reduce producția de orez și ar putea influența prețurile alimentelor la nivel global.