Luca Niculescu așteaptă rezultatele controlului cu privire la contractele controversate cu Rheinmetall din SAFE

Premierul Luca Niculescu a declarat joi seara că Guvernul va analiza cu maximă atenție contractele atribuite grupului german Rheinmetall prin programul european SAFE, în valoare de aproximativ 5,7 miliarde de euro, după controversele privind modul în care au fost realizate achizițiile militare. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, șeful Executivului a confirmat că așteaptă rezultatele controlului dispus de ministrul Apărării și nu a exclus explicit posibilitatea renegocierii contractelor, precizând însă că nu poate lua o asemenea decizie înainte de a avea toate informațiile. Niculescu a subliniat că transparența utilizării banilor publici este obligatorie și a explicat că decizia recentă a Curții Constituționale privind o ordonanță asociată programului SAFE nu afectează direct contractele deja încheiate.

Întrebat de realizatorul Radu Tudor despre contractele de înzestrare atribuite grupului Rheinmetall, despre nemulțumirile altor companii europene și despre posibilitatea renegocierii înțelegerilor încheiate în timpul guvernării anterioare, premierul Luca Niculescu a afirmat că verificarea modului în care au fost cheltuiți banii publici reprezintă o obligație a autorităților.

Premierul a făcut referire la controlul dispus de ministrul Apărării, Radu Oprea, precizând că măsurile ulterioare vor depinde de concluziile acestuia.

„Decizia Curții Constituționale, în cea mai mare parte, nu are legătură cu derularea în sine a programului SAFE, cu contractele care s-au încheiat. Este mai curând o chestiune de metodologie. Dar, da, cum spuneți, vorbim despre bani publici. Transparența nu este o opțiune, este o obligație. Adică ne interesează să știm cum s-au făcut acele contracte. Există un anunț al ministrului Apărării privind Corpul de Control care a fost trimis. Deci, în funcție de rezultate, vom vedea și ce măsuri vom lua”, a declarat Luca Niculescu.

Șeful Guvernului a amintit însă că acordurile au fost deja semnate și că programul SAFE reprezintă o oportunitate importantă pentru modernizarea Armatei Române.

Premierul, întrebat direct dacă va renegocia contractele Rheinmetall: „Este un subiect sensibil”

În cadrul interviului, Radu Tudor a susținut că aproximativ jumătate din cele 12 miliarde de euro destinate înzestrării militare prin SAFE au fost direcționate către un singur grup industrial, Rheinmetall, în timp ce alte companii europene ar fi fost nemulțumite de distribuirea contractelor.

Moderatorul a afirmat că negocierile desfășurate la Palatul Victoria au fost netransparente și l-a întrebat pe premier dacă este dispus să redeschidă discuțiile cu grupul german.

„Încă o dată reiterez faptul că la Palatul Victoria s-a făcut o negociere netransparentă și că, în privința acestui actor, Rheinmetall, lucrurile trebuie reașezate. Și vă întreb dacă, în calitate de prim-ministru, vă gândiți să renegociați acest contract, cel puțin în privința Rheinmetall. Lipsa de transparență și o sumă suspect de mare dată unui singur actor”, a afirmat Radu Tudor.

Luca Niculescu a evitat să ofere un răspuns categoric privind renegocierea, dar nici nu a exclus această posibilitate.

„Este un subiect sensibil. Este o firmă mare, este o țară care ne este partener, Germania. Până nu am toate datele, eu nu fac afirmații privind redeschideri, dar vă asigur că vom avea toate datele”, a declarat premierul.

Moderatorul a insistat că discuția privește contracte atribuite unei companii private, nu relația bilaterală dintre România și Germania, și a invocat nemulțumirile unor firme din alte state partenere.

Întrebat din nou dacă va lua în calcul renegocierea contractelor după finalizarea controlului, premierul a reiterat că dosarul va fi urmărit cu atenție.

„V-am spus, transparența banului public nu este o opțiune, e o obligație. Deci este un dosar pe care îl vom urmări cu mare atenție, mai ales că e vorba despre securitatea României”, a afirmat Luca Niculescu.

Rheinmetall a obținut contracte de aproximativ 5,7 miliarde de euro

Controversa privește unul dintre cele mai ample programe de achiziții militare din istoria României. Prin instrumentul european SAFE, România beneficiază de acces la împrumuturi în valoare totală de aproximativ 16,68 miliarde de euro, destinate în principal modernizării capacităților de apărare, dar și altor investiții eligibile.

În cadrul programelor de înzestrare militară, grupul german Rheinmetall a obținut un pachet de contracte în valoare de aproximativ 5,7 miliarde de euro, potrivit informațiilor comunicate chiar de companie la începutul lunii iunie 2026.

Contractele au fost semnate pe 29 mai și vizează mai multe categorii de echipamente militare.

Cel mai important proiect este achiziția a 298 de mașini de luptă ale infanteriei Lynx și a unor vehicule derivate, printr-un acord-cadru în valoare de aproximativ 3,337 miliarde de euro, fără TVA. Prima etapă a programului, finanțată prin SAFE, cuprinde 232 de vehicule, în valoare de aproximativ 2,598 miliarde de euro.

Alte contracte importante prevăd achiziția a două nave de patrulare maritimă și a două vedete de intervenție pentru scafandri, cu o valoare totală de aproximativ 920 de milioane de euro, precum și sisteme antiaeriene Skynex, Skyranger 35 și Millennium, în valoare cumulată de aproximativ 982 de milioane de euro.

Grupul german a primit și un contract pentru furnizarea de muniție de calibru 35 mm, în valoare de aproximativ 450 de milioane de euro.

Rheinmetall a prezentat aceste contracte drept cel mai mare pachet de comenzi internaționale din istoria sa recentă și a anunțat că proiectele vor presupune investiții în capacități de producție din România, transfer de tehnologie și implicarea unor subcontractori locali.

O parte dintre proiecte sunt legate inclusiv de relansarea Șantierului Naval Mangalia, în contextul investițiilor asumate de grupul german.

Concentrarea unei părți importante a achizițiilor militare la un singur grup industrial a provocat însă controverse privind transparența procedurilor, evaluarea ofertelor concurente și beneficiile concrete pentru industria românească de apărare.

Ministrul Apărării a trimis Corpul de Control. Sunt verificate inclusiv ofertele concurenților

Ministrul Apărării, Radu Oprea, a anunțat pe 30 octombrie că a dispus trimiterea Corpului de Control la Direcția Generală pentru Armamente, structura Ministerului Apărării responsabilă de achizițiile militare.

Verificările vizează toate contractele din programul SAFE, nu doar pe cele atribuite Rheinmetall.

Controlul urmărește atât respectarea cerințelor tehnice pentru echipamentele achiziționate, cât și modul în care au fost selectați furnizorii și comparate ofertele acestora cu cele ale competitorilor.

„Vă pot da azi știrea că am trimis Corpul de Control al Ministerului Apărării Naționale la DGARM, structura specializată din cadrul MApN care se ocupă de achiziții. DGARM este instituția care întocmește caietul de sarcini și apoi se ocupă de procesele de achiziții publice”, declara Radu Oprea, într-un interviu acordat Antena 3 CNN.

Ministrul a precizat că verificările vor urmări dacă echipamentele contractate corespund nevoilor Armatei și dacă sumele negociate sunt justificate în raport cu eventualele oferte alternative.

Oprea a mai afirmat că, potrivit informațiilor obținute în discuțiile cu reprezentanții MApN, alegerea companiilor câștigătoare ar fi fost stabilită la nivelul Cancelariei premierului.

Mihai Ghigiu cere renegocierea contractelor, chiar cu riscul unor penalități

Controversa a fost amplificată joi și de declarațiile ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, care a cerut public renegocierea contractelor atribuite Rheinmetall.

Într-o intervenție la Antena 3 CNN, ministrul social-democrat a susținut că România ar trebui să solicite Comisiei Europene posibilitatea redeschiderii negocierilor, chiar dacă acest lucru ar presupune anumite penalități.

Ghigiu a făcut o paralelă între contractele actuale și scandalul Skoda din perioada interbelică, unul dintre cele mai cunoscute cazuri de controverse privind achizițiile de armament din istoria României.

Ministrul a criticat dur modul în care au fost negociate contractele și a cerut Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Externe să inițieze demersurile necesare pentru rediscutarea condițiilor.

Decizia CCR privind OUG 38/2026 nu anulează automat contractele SAFE

Discuțiile despre achizițiile militare au fost alimentate și de decizia Curții Constituționale din 16 octombrie 2026, referitoare la OUG nr. 38/2026, adoptată de fostul Guvern după ce acesta fusese demis prin moțiune de cenzură.

CCR a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, generat de exercitarea competenței de adoptare a unei ordonanțe de urgență cu depășirea limitelor constituționale aplicabile unui guvern demis.

Judecătorii constituționali au reținut că, după pierderea încrederii Parlamentului, Executivul nu mai putea adopta ordonanțe de urgență în afara cadrului constituțional care permite doar administrarea treburilor publice.

Decizia a generat controverse și în privința programului SAFE, însă trebuie făcută o distincție între actele normative.

OUG nr. 38/2026 conținea modificări privind anumite mecanisme de finanțare și termene de livrare pentru echipamentele militare, dar nu reprezenta cadrul juridic principal al programului.

Implementarea SAFE este reglementată prin OUG nr. 62/2025, modificată prin OUG nr. 21/2026. Aceasta din urmă a trecut controlul de constituționalitate, CCR respingând criticile formulate împotriva sa prin Decizia nr. 589 din 4 iunie 2026.

Prin urmare, hotărârea CCR din octombrie nu determină automat anularea contractelor de înzestrare deja semnate.

Este, de altfel, distincția subliniată de premierul Luca Niculescu în interviul de joi, când a explicat că problema constituțională ține în principal de metodologia și cadrul normativ al programului, nu de valabilitatea automată a contractelor.

Premierul insistă că SAFE este vital pentru Armata Română: „Nu punem sub semnul îndoielii acest program”

În ciuda controverselor privind atribuirea contractelor, Luca Niculescu a insistat că România are nevoie de programul SAFE și de finanțarea europeană pentru modernizarea capacităților militare.

Premierul a subliniat că împrumuturile contractate prin mecanismul european au condiții financiare mult mai avantajoase decât cele disponibile în mod obișnuit pe piețele internaționale.

„Avem uriașă nevoie de înzestrare în Armata României. Spuneați și dumneavoastră despre nave, dar sunt și alte sectoare unde Armata are nevoie de înzestrare. Este cel mai mare program de înzestrare pe care îl are Armata Română în zeci de ani. Dobânda la care ne împrumutăm pentru acești bani este una extrem de mică față de ce am fi putut găsi acum pe piețele internaționale”, a declarat premierul.

Niculescu a avertizat că verificarea contractelor nu trebuie confundată cu o intenție a Guvernului de a renunța la programul european.

„Nu trebuie să creadă cineva că noi punem sub semnul îndoielii acest program, în niciun caz. Dar este un program de care avem nevoie, Armata Română, în primul rând, are nevoie, și România, și românii au nevoie de securitate”, a subliniat Luca Niculescu.

Programul SAFE oferă României acces la împrumuturi europene cu maturitate de până la 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, condiții considerate favorabile în comparație cu finanțarea obținută direct de stat de pe piețele financiare.