Legea salarizării 2026: cine pierde și cine câștigă

Proiectul noii Legi a salarizării unitare a bugetarilor a trecut prin trei variante succesive, în mai, iulie și august 2026, iar comparația mai multor de anexe arată că ultima formă nu înseamnă doar reducerea valorii de referință. Între iulie și august, baza de calcul scade de la 4.100 la 4.000 de lei, majoritatea coeficienților rămân neschimbați, dar pentru unele funcții aceștia sunt reduși suplimentar, în timp ce pentru altele cresc semnificativ. Din 2.980 de valori salariale comparabile, 2.785, adică aproximativ 93,5%, sunt mai mici în ultima variantă. Cifra nu înseamnă însă că 93,5% dintre bugetari vor încasa salarii mai mici, deoarece noul proiect introduce o „diferență salarială tranzitorie” pentru protejarea veniturilor aflate deja în plată.

Proiectul care ar urma să înlocuiască Legea-cadru nr. 153/2017 schimbă arhitectura salarizării pentru peste un milion de angajați din sectorul public și introduce o grilă cu 12 grade salariale, coeficienți cuprinși între 1 și 8 și o nouă valoare de referință. O analiză comparativă a variantelor din mai, iulie și august 2026 arată însă că reașezarea nu s-a produs într-o singură direcție. Sunt trei mecanisme care se suprapun: reducerea generală a valorii de referință, diminuarea punctuală a unor coeficienți și majorarea altora.

Impactul bugetar estimat pentru varianta din august este de 11,08 miliarde de lei, față de 12,1 miliarde de lei în forma din iulie.

Valoarea de referință scade de la 4.100 la 4.000 de lei

Principala modificare între ultimele două variante este reducerea valorii de referință, numărul cu care se înmulțește coeficientul fiecărei funcții pentru stabilirea salariului de bază. În iulie, valoarea era de 4.100 de lei. În documentul transmis joi partidelor, aceasta este stabilită la 4.000 de lei pentru decembrie 2026 și anul 2027. Reducerea cu 100 de lei înseamnă că, dacă un coeficient nu se modifică, salariul rezultat din grilă scade matematic cu aproximativ 2,44%.

Comparația coeficient cu coeficient confirmă că acesta este scenariul dominant. Din 2.980 de valori comparabile între iulie și august:

• 2.582, respectiv 86,6%, rămân neschimbate;

• 111 sunt reduse;

• 287 sunt majorate.

Cu alte cuvinte, noua formă nu reconstruiește integral grilele stabilite în iulie. În cea mai mare parte, păstrează coeficienții și le aplică o bază de calcul mai mică.

Aproape 93,5% dintre valorile salariale comparabile sunt mai mici decât în iulie

Efectul se vede direct în salariile de bază rezultate din formule. Din cele 2.980 de valori salariale comparabile, 2.785 sunt mai mici în august decât în iulie, adică aproximativ 93,5%. Asta nu înseamnă, însă, că 93,5% dintre angajații statului vor suferi o reducere efectivă a salariului.

Analiza compară pozițiile din grile, nu numărul persoanelor încadrate pe fiecare poziție și nici statele individuale de plată. Proiectul introduce, în plus, o „diferență salarială tranzitorie” pentru cazurile în care noua formulă generează un venit inferior celui aflat în plată în noiembrie 2026.

Simulările care însoțesc proiectul arată că între 165.350 și 184.581 dintre cele 490.306 poziții salariale analizate ar necesita o astfel de compensație, adică între 33,7% și 37,6% din total.

Mecanismul menține venitul nominal, dar poate amâna efectul viitoarelor majorări. Dacă, de exemplu, noua grilă calculează 7.500 de lei pentru un angajat care încasează 8.000 de lei, acesta primește o diferență tranzitorie de 500 de lei. Dacă ulterior salariul din grilă crește cu 300 de lei, diferența se reduce la 200 de lei, iar venitul total rămâne la 8.000 de lei. Creșterea efectivă apare abia după recuperarea integrală a diferenței.

Cercetarea: unde scade și coeficientul, reducerea ajunge la 15-18%

Pentru majoritatea funcțiilor, diferența dintre iulie și august este produsă de valoarea de referință. În 111 cazuri, însă, scade și coeficientul.

Printre cele mai clare exemple se află cercetarea. Pentru un director general de institut de cercetare, grad I, coeficientul scade de la 4,5306 la 3,94162, iar salariul de bază rezultat din grilă coboară de la aproximativ 18.575 la 15.766 de lei. Diferența este de circa 2.809 lei, respectiv 15,1%.

Pentru un cercetător științific II, coeficientul scade de la 2,992 la 2,5, iar salariul rezultat trece de la aproximativ 12.267 la 10.000 de lei, o diferență de circa 18,5%.

Aceste exemple arată că reducerea generală de 2,44% nu poate fi extrapolată tuturor funcțiilor. Când scade simultan și coeficientul, diferența devine mult mai mare.

Sănătatea: scăderi punctuale, dar și o nouă matrice de salarizare

În Sănătate apar, de asemenea, funcții pentru care coeficienții sunt reduși. Pentru un director economic, coeficientul scade de la aproximativ 4,212 la 3,7, iar salariul calculat de la aproximativ 17.270 la 14.800 de lei, cu circa 2.470 de lei, respectiv 14,3%.

Pentru un asistent medical-șef pe unitate, valoarea scade de la aproximativ 15.238 la 13.200 de lei, în timp ce un director de îngrijiri pierde în grilă aproximativ 1.932 de lei, iar un director financiar-contabil circa 1.989 de lei.

În paralel, ultima variantă introduce o schimbare structurală pentru personalul medical: o matrice care diferențiază salariile în funcție de categoria unității sanitare și de specialitate.

Sunt prevăzute șase categorii de unități sanitare, iar specialitățile beneficiază de factori suplimentari de minimum 2%, 4%, 6% sau 8%, în funcție de complexitate. ATI, urgențele, ambulanța, anatomia patologică și medicina legală intră în grupa cu majorarea minimă de 8%.

Simulările arată că între 39,4% și 44,5% dintre înregistrările salariale din Sănătate ar avea nevoie de diferență tranzitorie.

Educația: unele grile scad, altele cresc. Se schimbă și dirigenția

Învățământul este una dintre cele mai eterogene familii ocupaționale. Pentru numeroase funcții, coeficienții sunt păstrați, iar reducerea vine exclusiv din valoarea de referință. Pentru altele există ajustări în ambele sensuri.

Într-unul dintre exemple, pentru funcții precum bibliotecar, bibliograf, conservator, restaurator sau analist, cu studii superioare, grad I, coeficientul scade de la aproximativ 2,15 la 1,86, iar salariul rezultat de la aproximativ 8.814 la 7.426 de lei, o diferență de circa 15,8%.

Proiectul schimbă și modul de calcul al indemnizației de dirigenție. Pentru clase de până la 20 de elevi, aceasta ar fi de 400 de lei brut, pentru clase cu 21-30 de elevi de 600 de lei, iar pentru cele cu peste 30 de elevi de 800 de lei.

În același timp, pentru învățământul preuniversitar simulările indică un procent mult mai redus de poziții care necesită compensație: aproximativ 9%-12,8%.

Diplomația și administrația: există și creșteri consistente

Nu toate ajustările din august sunt în jos. Pentru 287 dintre cele 2.980 de valori analizate, coeficientul crește față de iulie.

În Diplomație, pentru funcția de cancelarist relații I, studii superioare, coeficientul urcă de la aproximativ 1,47 la 2,45, iar salariul de bază rezultat crește de la aproximativ 6.012 la 9.800 de lei, cu aproape 63%.

Pentru un secretar II/viceconsul, salariul calculat urcă de la aproximativ 9.803 la 12.080 de lei, o majorare de peste 23%.

Și în administrație sunt exemple de creșteri importante. Pentru anumite funcții de consilier, consilier juridic, consilier achiziții publice sau expert, grad superior, coeficientul urcă, într-una dintre grile, de la 1,976 la 2,8, iar salariul rezultat de la aproximativ 8.102 la 11.200 de lei, o diferență de circa 38%.

Apărare și ordine publică: coeficienții rămân pe loc

În familia ocupațională Apărare, ordine publică și securitate națională, analiza celor 179 de valori comparabile nu identifică modificări ale coeficienților între iulie și august.

În aceste cazuri, diferența rezultă strict din reducerea valorii de referință și este de aproximativ 2,44%, dacă ceilalți parametri rămân identici.

Demnitarii: coeficienții maximi sunt împinși până în 2031

Situația funcțiilor de demnitate publică trebuie analizată separat. Aici, diferențele mari față de varianta din mai nu vin doar din reducerea valorii de referință, ci și din introducerea unei eșalonări până în 2031.

Pentru președintele României, coeficientul este de 6,4702 în perioada 2026-2027 și urcă treptat până la 8 în 2031. La valoarea de referință de 4.000 de lei, indemnizația rezultată pentru prima etapă este de aproximativ 25.881 de lei brut.

Pentru premier și președinții celor două Camere, coeficientul inițial de 6,1673 înseamnă aproximativ 24.669 de lei brut, iar un parlamentar, la coeficientul 4,8527, aproximativ 19.411 lei. Un ministru, cu coeficientul 5,5615, ar ajunge la aproximativ 22.246 de lei brut.

Sporurile, plafonate la 20%, premiile de performanță vin mai târziu

Noua lege păstrează un plafon de 20% pentru sporuri, compensații și alte elemente salariale, calculat la nivelul ordonatorului principal de credite și al sursei de finanțare, nu individual pentru fiecare salariat. Există însă excepții, inclusiv pentru fonduri europene, Ministerul Finanțelor, ANAF, Autoritatea Vamală și sistemul de apărare și ordine publică.

Premiile de performanță pot ajunge la maximum 4% din fondul salariilor de bază și pot fi acordate unui număr de cel mult 30% dintre posturile de execuție și 30% dintre cele de conducere. Pentru majoritatea personalului, aplicarea sistemului este însă împinsă până în 2029, cu condiționări legate de deficitul bugetar.

Radu Burnete: „Acum este la partide, nu este asumat de niciun partid”

Proiectul a fost transmis joi liderilor PSD, PNL, USR și UDMR, după consultările de la Palatul Cotroceni. Consilierul prezidențial Radu Burnete a precizat că documentul urmează să fie analizat în următoarele zile.

„Astăzi liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește în principiu toate obligațiile asumate de România prin PNR și satisface constrângerile fiscale pe care le avem (...) Partidele vor fi rugate sa analizeze acest proiect. În weekend vom mai avea discuții (...) Săptămâna viitoare liderii partidelor se vor reuni cu președintele și vom afla daca avem consens politic”, a transmis Radu Burnete.

„Acum este la partide (proiectul n.r.), nu este asumat de niciun partid”, a precizat consilierul prezidențial.

Pîslaru: „Nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat după discuțiile de la Cotroceni că una dintre principalele constrângeri ale proiectului este sustenabilitatea fiscal-bugetară.

„Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a explicat Dragoș Pîslaru.

Ministrul a subliniat că proiectul nu poate fi construit exclusiv prin negocieri separate cu fiecare familie ocupațională.

„Este o lege care presupune o echitate, transpusă tehnic într-o evaluare care a fost făcută pe toate funcţiile de Banca Mondială şi care creează nişte intervale pe nivelul de salarizare şi atunci, evident, mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuţiile purtate este acela că nu ai cum să ridici o familie ocupaţională peste acest nivel de evaluare care este transversal în toată administraţia şi care este unul din cele trei principii ale legii”, a afirmat Pîslaru.

Noua lege a salarizării este unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR, iar termenul pentru închiderea acestuia este 31 august. Reforma este legată de aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR, iar liderii PSD, PNL, USR și UDMR urmează să continue negocierile în weekend și să revină la Palatul Cotroceni la începutul săptămânii viitoare.