Legea privind acordarea beneficiului de locuire și a indemnizației de tranziție, votată în Parlament! Manole: 'Este un jalon comparabil cu Legea salarizării'

Legea privind acordarea beneficiului de locuire și a indemnizației de tranziție a fost votată în Parlament!

Legea care prevede acordarea beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție a fost votată astăzi de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.

Este vorba despre proiectul de Lege privind completarea Legii nr.7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Legea privind acordarea beneficiului de locuire și a indemnizației de tranziție, votată în Parlament!

Miercuri, Camera Deputaților a adoptat astăzi, în calitate de for decizional, acest proiect de lege.

262 de deputați au votat pentru adoptarea PL-x 534/2026, 16 s-au exprimat contra, patru s-au abținut, iar un deputat a decis să fie prezent, dar să nu voteze.

Senatul a adoptat Legea care prevede acordarea beneficiului de locuire și a beneficiului de tranziție la data de 5 august 2026.

Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să fie promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial.

Manole (PSD): „Este un jalon comparabil cu Legea salarizării”

Fostul ministru PSD al Muncii, Florin Manole, a declarat că vorbim despre ultimul pas pentru îndeplinirea unui jalon extrem de important din PNRR, comparabil cu Legea salarizării.

„Este vorba despre ultimul pas, din punct de vedere legislativ, pentru îndeplinirea unui jalon extrem de important, jalonul referitor la dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități.

Este un jalon important, nu doar din punct de vedere al politicii sociale a țării noastre, dar și din punct de vedere financiar. Este un jalon comparabil cu Legea salarizării și faptul că nu se aude o dezbatere publică la fel de intensă este pentru că este deja îndeplinit.

Mai sunt doar câteva proceduri de făcut, administrative, mai e nevoie de raportat, dar acest act normativ rezolvă ultima parte necesară pentru implementarea beneficiului de locuire și beneficiului de tranziție”, a spus Manole.

Contre între doi miniștri ai Muncii: Raluca Turcan (PNL) vs. Florin Manole (PSD)

„Astăzi votăm o lege copiată de un fost ministru al Muncii PSD dintr-o hotărâre de guvern, a Guvernului Bolojan, contestată în instanță de către PSD. Pare noaptea minții!

(...) PNL va vota pentru acest proiect de lege, pentru că este nevoie ca persoanele cu dizabilități, care intră în comunitate, să primească un sprijin de locuire la nivelul salariului minim brut pe țară, să primească un sprijin de tranziție de până la două salarii minime brute, pentru persoanele care părăsesc sistemul rezidențial, inclusiv reținerea timp de 24 de luni a standardului de cost, pentru persoanele care părăsesc centrele rezidențiale și menționez că aceste măsuri sunt luate de către Guvernul Bolojan și puse în pericol de contestarea în instanță.

Legea a fost dată în anul 2023. Am inclus-o, ca ministru al Muncii, în PNRR în anul 2021. De atunci, până în momentul de față, când a fost dată hotărârea de guvern, patru miniștri ai PSD s-au uitat la soare, așteptând ca procesul de dezinstituționalizare, dacă se poate.

PNL va vota pentru, că este firesc să salvăm acest sprijin pentru persoanele cu dizabilități”, a declarat Raluca Turcan, fost ministru PNL al Muncii.

„N-aș fi vrut să intervin dacă nu s-ar fi vorbit aici despre bezna minții, ceea ce impune necesitatea de a aprinde doar puțin lumina, ca să clarificăm lucrurile.

Acest proiect nu este copiat după ceea ce a produs Guvernul Bolojan în ultimele două, trei săptămâni, o lună doar din simplul motiv pentru că oricine știe să citească două cifre găsește că din 22 iulie 2025, când Guvernul Bolojan era mai puțin atent la subiectele astea, că avea de tăiat de la persoanele cu dizabilități, acest proiect a fost pus în transparență pe site-ul Ministerului Muncii (...) condus atunci de PSD. Deci, ne-am făcut treaba.

Sigur că are și USR de vociferat, pentru acest proiect, dar doar o parte din el. Pentru că partea cealaltă din USR, care este secretar de stat în Ministerul Muncii încă și care a avut în atribuții persoanele cu dizabilități și agenția de resort, și-a făcut treaba.

Bravo, USR care ți-ai făcut treaba! Rușine, USR care vorbești prostii, fără să știi ce spui! Bravo, PNL care ți-ai făcut treaba, prin secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor, care a muncit cu noi pentru proiectul ăsta, din iulie 2025! Rușine, PNL care nu știi ce spui, pentru că nu știi să te uiți pe site-ul Ministerului Muncii, la secțiunea „Transparență decizională” și să vezi că din 22 iulie 2025, era rezolvată”, a replicat Florin Manole, fost ministru PSD al Muncii.

Beneficiul pentru locuire: o indemnizație în valoare de un salariu minim brut

Conform proiectului de lege, beneficiul pentru locuire reprezintă indemnizația lunară în valoare de un salariu minim brut pe țară și se acordă pentru acoperirea tipurilor de cheltuieli prevăzute la art.4 lit.b) din prezenta lege, cu încadrarea în valoarea maximă corespunzătoare acestuia, pe baza documentelor justificative.

Valoarea salariului minim brut pe țară în anul 2026 este de 4.325 de lei.

Totodată, potrivit documentului citat, cheltuielile determinate de plata serviciilor de utilități publice sunt dintre cele prevăzute la art.1 alin.(2) din Legea nr.51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:

a) plata serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare;

b) plata consumului de energie electrică;

c) plata consumului de gaze naturale;

d) plata pentru salubrizare.

(3) În situația în care persoana adultă cu handicap, nu poate încheia în mod individual un contract de furnizare servicii sau utilități, după caz, cheltuielile individuale vor fi determinate proporțional cu cota parte indiviză.

Valoarea beneficiului de tranziție: două salarii minime brute

Beneficiul de tranziție este în valoare maximă a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată şi se acordă pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute la art.4 lit.a) din prezenta lege, cu încadrarea în valoarea maximă corespunzătoare acestuia, pe baza documentelor justificative, se precizează în proiectul de lege.

Practic, valoarea beneficiului de tranziție ar urma să fie, în 2026, 8.650 de lei.

(2) Sumele acordate persoanei adulte cu handicap potrivit prevederilor alin.(1) pot fi solicitate în primele 12 luni de la data încetării furnizării serviciului social rezidențial şi cu cel mult 60 de zile înainte de această dată.

(3) În situații de urgență /criză survenite în primele 12 luni de la integrarea în comunitate, stabilite potrivit metodologiei de evaluare a nevoilor individuale de viață în comunitate, prevăzută la art.4 lit.q) din prezenta lege, efectuată de serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, persoanele cu handicap care nu au primit beneficiul prevăzut la alin.(1), pot solicita acordarea acestuia, dar nu mai târziu de 30 de zile de la producerea situației.

Documentele necesare pentru acordarea beneficiului de locuire și a celui de tranziție

a) cererea de acordare a beneficiului pentru locuire, respectiv a beneficiului de tranziție, al cărei model este prevăzut la Anexa nr.2 la prezenta lege;

b) raportul de evaluare;

c) declarația pe propria răspundere, din care rezultă dacă persoana adultă cu handicap deține în folosință sau proprietate, sub orice formă, inclusiv în cotă-parte, un spațiu de locuit;

d) certificat/decizie de încadrare în grad de handicap, în termen de valabilitate;

e) programul individual de reabilitare și integrare socială;

f) planul individual de viață independentă și integrare în comunitate sau planul individual de sprijin, după caz;

g) ancheta socială întocmită de asistentul social din cadrul unității administrativ-teritoriale pe raza căreia își are domiciliul persoana cu handicap aflată în risc de instituționalizare;

h) documentul care atestă dreptul de proprietate sau de folosință, după caz, în copie;

i) documentul de desemnare a reprezentantului legal, după caz, în copie;

j) extras de cont bancar al beneficiarului.