Le Monde: Creșterea vertiginoasă a temperaturilor continuă în ocean, care se îndreaptă spre un record istoric

Analiză Le Monde, via Rador: În iulie, peste un sfert din suprafața oceanului s-a confruntat cu valuri de căldură considerate intense, cu valori maxime mai pronunțate în Atlanticul de Nord și în Marea Mediterană. Aceste canicule devastează în tăcere ecosistemele și societățile.

Un foc se dezlănțuie în tăcere în largul coastelor noastre: focul oceanului. Iulie 2026 a fost cea mai călduroasă lună iulie înregistrată vreodată în vastele întinderi oceanice, după o primăvară deja arzătoare. Creșterea temperaturilor continuă: oceanul atinge acum, la nivel mondial, 21,1°C la suprafață, potrivit programului european Copernicus, ale cărui date provin, printre altele, din observații realizate prin satelit. Aceasta înseamnă cu 0,6°C peste media estimată pentru perioada 1993-2022, în această parte a anului.

Acest nivel deosebit de ridicat, care perturbă ecosistemele și societățile umane, reflectă amploarea efectelor schimbărilor climatice asupra imensităților marine. „Oceanul înmagazinează surplusul de energie generat de încălzirea globală provocată de activitățile umane”, amintește Marie Drevillon, responsabilă cu operațiunile în cadrul organizației științifice Mercator Ocean International, care coordonează serviciul marin al Copernicus. „Ne apropiem de recordul absolut de temperatură, indiferent de lună, de 21,2°C, atins în martie 2024.” Universitatea din Maine, Statele Unite, care se bazează pe date ale Agenției Naționale pentru Oceane și Atmosferă din SUA, publică estimări similare.

Lunile următoare nu oferă motive de optimism. Fenomenul natural El Niño, caracterizat prin încălzirea Pacificului ecuatorial, „ațâță o planetă deja cuprinsă de flăcări”, a avertizat secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, în fața presei, la 31 iulie. „El Niño se dezvoltă în ocean și va avea efecte din ce în ce mai puternice până la iarnă, amplificând temporar semnalul încălzirii globale la nivel mondial”, avertizează Marie Drevillon. Aceasta va exercita o presiune suplimentară asupra mediilor marine – recifele de corali, de exemplu, sunt foarte vulnerabile la creșterea temperaturii apei.

Temperaturile medii de la suprafața oceanului

Ecosistemele sunt deja grav afectate. În iulie, potrivit analizelor Mercator Ocean International, 27% din suprafața oceanului a fost afectată de valuri de căldură considerate intense. Proporția este și mai mare în Atlanticul de Nord și în Marea Mediterană, unde peste trei sferturi din suprafața bazinului au fost afectate. De exemplu, o geamandură de la Villefranche-sur-Mer, în departamentul Alpes-Maritimes, a înregistrat la 9 august o temperatură fără precedent de 29,87°C. Va fi nevoie de timp pentru a inventaria și a înțelege efectele asupra faunei și florei ale temperaturilor ridicate care apasă încă de la sfârșitul primăverii asupra „Marii Albastre”.

Moluștele suferă

„Care vor fi consecințele acestei perioade foarte îndelungate de caniculă marină asupra biodiversității și activităților umane?”, se întreabă oceanograful Jean-Pierre Gattuso, director de cercetare emerit la Centrul Național Francez de Cercetări Științifice (CNRS). „Nu avem precedente istorice la care să ne raportăm.” „Aceste valuri de căldură cresc în intensitate, durată și frecvență. Acest lucru afectează organismele”, adaugă Vincent Ouisse, ecolog la Institutul Francez de Cercetare pentru Exploatarea Mării (Ifremer) și specialist în pajiști marine. „În cazul plantelor marine, se va produce probabil o epuizare.”

În laguna Thau, din departamentul Hérault, suferă și moluștele. Această vastă lagună destinată creșterii scoicilor, legată de Marea Mediterană și foarte expusă variațiilor termice, are ape mult mai calde decât în mod normal – o temperatură medie zilnică de 29°C a fost atinsă în mai multe rânduri de la sfârșitul lunii iunie. „Midiile și-au depășit pragul de toleranță termică”, situat între 27,5°C și 28°C, precizează Marion Richard, cercetătoare în ecologie marină la Ifremer, în cadrul unității mixte de cercetare Marbec. La 13 august, oamenii de știință au constatat o rată de mortalitate de 50% într-un lot de midii mediteraneene amplasat pe o platformă experimentală. Și stridiile concave mor, însă într-o proporție mai mică: 30% dintre exemplarele dintr-un lot monitorizat de cercetători au murit. Altele pierd în greutate.

Temperaturile ridicate afectează și celelalte bazine de creștere a scoicilor din Franța. Rețeaua de observație Ecoscopa, care centralizează datele provenite de la opt exploatații situate pe cele trei fațade maritime ale Franței metropolitane, a înregistrat numeroase valori foarte ridicate, unele chiar record. La Cancale, de exemplu, în golful Mont-Saint-Michel, temperatura a urcat până la 22,7°C pe 12 iulie, cu jumătate de grad mai mult decât în timpul caniculelor din verile anilor 2018 și 2022. În centrul bazinului Marennes-Oléron, între insula Oléron și estuarele râurilor Charente și Gironde, la sfârșitul lunii iunie a fost observat un vârf fără precedent de 24,8°C. „De atunci, temperatura a scăzut, dar ne menținem cu mult peste valorile normale”, constată Louis Costes, tehnician la Ifremer.

Mai multe recorduri de temperatură au fost atinse în această vară

Efectele valurilor de căldură marină, care se suprapun peste încălzirea treptată a oceanului, nu sunt doar temporare. „Consecințele lor pe termen lung sunt încă destul de puțin studiate de comunitatea științifică”, semnalează oceanograful și biogeochimistul Stéphane Doléac, care și-a susținut la începutul lunii iulie teza de doctorat la Universitatea Sorbona, consacrată efectelor schimbărilor climatice asupra fitoplanctonului. Potrivit modelărilor sale, care urmează să fie evaluate de o revistă științifică în această toamnă, valul de căldură din Oceanul Atlantic de Nord din 2023 a avut repercusiuni și în anul următor, 2024, asupra acestei verigi aflate la baza lanțului trofic marin.

În largul coastelor africane, supraîncălzirea marină începută în iarna anului 2023 a determinat o stratificare precoce a coloanei de apă, izolând straturile de suprafață de apele mai adânci. „Demonstrăm că acest fenomen a împiedicat ascensiunea spre suprafață a nutrienților esențiali pentru dezvoltarea fitoplanctonului și a ecosistemelor marine, efectele persistând mai multe luni după aceea”, explică Stéphane Doléac.

Creșterea temperaturilor marine are consecințe și asupra uscatului. Franța ar putea fi afectată, de exemplu, în această toamnă, de episoade mediteraneene amplificate de supraîncălzirea „Marii Albastre”. „Nu aceasta este cauza apariției unui episod mediteraneean, dar îi poate spori intensitatea”, subliniază climatologul Philippe Drobinski, director de cercetare la CNRS și coautor al următorului raport al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice. Într-adevăr, cu cât marea este mai caldă, cu atât fluxurile de umiditate către atmosferă sunt mai mari, ceea ce poate agrava eventualele fenomene de precipitații extreme. Acest fenomen se combină cu un alt efect al încălzirii globale: o atmosferă mai caldă poate conține mai mulți vapori de apă.

„Există și alte efecte ale unei Mări Mediterane calde, pe care le resimțim deja”, avertizează Philippe Drobinski. „Nopțile tropicale, de exemplu, sunt amplificate de anomaliile puternice ale temperaturii mării”, care limitează răcirea nocturnă a litoralului. Acest lucru riscă să accentueze sufocarea localităților de coastă, într-o Franță care nu încetează să se înăbușe sub valurile succesive de caniculă înregistrate de la sfârșitul lunii mai.

Traducerea Rador: Ruxandra Lambru