La cinci ani de la revenirea la putere în Afganistan, talibanii susțin că îşi doresc „pace cu lumea”

Guvernul taliban de facto a pledat sâmbătă pentru coexistenţa paşnică cu lumea şi a cerut încetarea „conspiraţiilor” externe împotriva Afganistanului în primul mesaj care marchează a cincea aniversare de la revenirea sa la putere şi în care talibanii au insistat că teritoriul afgan nu va fi niciodată folosit pentru a ataca alte state, informează EFE, transmite Agerpres.

„Afganistanul doreşte să trăiască într-o atmosferă de pace şi linişte cu toate ţările lumii, nu va permite nimănui să folosească teritoriul afgan împotriva oricărei alte ţări şi face apel la celelalte ţări să nu se implice în nicio conspiraţie împotriva Afganistanului şi să respecte teritoriul, spaţiul aerian şi interesele noastre”, a declarat autoproclamatul Emirat Islamic al Afganistanului în comunicatul său.

Mesajul vine după un an de deschidere diplomatică tot mai mare pentru regimul fundamentalist, care şi-a consolidat treptat relaţiile comerciale şi operaţionale cu puteri şi vecini precum China, India sau Uniunea Europeană, plus Rusia, singura ţară care recunoaşte oficial guvernul taliban.

Reafirmarea sa că nu îşi va folosi teritoriul împotriva unor terţe părţi vine după acuzaţiile din partea Pakistanului, cu care se află în conflict. Islamabadul insistă că nu îşi va înceta lupta împotriva „terorismului” până când Kabulul nu va înceta să mai adăpostească grupări care comit atacuri pe t8eritoriul său, în principal Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP).

Acest schimb de acuzaţii şi bombardamente la frontieră s-a soldat cu aproape 500 de civili afgani morţi în ultimul an, conform cifrelor ONU, un bilanţ pe care autorităţile talibane îl cifrează la aproape 900, pe fondul avertismentelor din partea Amnesty International cu privire la posibile crime de război.

În această săptămână, un raport al Consiliului de Securitate al ONU a dat asigurări că autorităţile talibane de facto continuă să sprijine TTP, ceea ce a dus la reluarea atacurilor la frontieră dintre cele două ţări.

„Autorităţile de facto şi-au continuat sprijinul pentru TTP, care a escaladat atacurile împotriva Pakistanului, provocând atacuri armate de ambele părţi. Talibanii au continuat să nege public că ar adăposti vreun grup terorist”, se arată în raport.

Mesajul de sărbătoare a calificat totodată capturarea ţării la 15 august 2021 drept o „mare victorie şi eliberare de sub jugul străin”, îndemnând în acelaşi timp oficialii regimului să garanteze bunăstarea populaţiei în cadrul strict al legii islamice, sau Sharia.

Securitate consolidată

A cincea aniversare a revenirii la putere a talibanilor este marcată la Kabul printr-o prezenţă puternică a forţelor de ordine, parade militare ale armatei talibane şi diverse evenimente sportive în capitală, unde oficiali de rang înalt ai regimului de facto sunt aşteptaţi să se adreseze oficial naţiunii pe parcursul zilei.

La Kabul, circulă motociclete, maşini şi ricşe, afişând steagurile alb-negru ale Emiratului Islamic din Afganistan. Trec pe lângă soldaţi talibani cocoţaţi pe Humvee-uri, vehicule abandonate de armata americană şi aliaţii săi în timpul retragerii lor din 2021, descrie atmosfera AFP.

Sute de susţinători proguvernamentali, bărbaţi şi copii, dar aproape nicio femeie, sunt adunaţi la un sens giratoriu din apropierea fostei ambasade americane, sub privirile atente ale forţelor de securitate înarmate. Într-o atmosferă festivă, îşi fac selfie-uri cu steaguri de toate dimensiunile.

Această „Zi a Victoriei (…) va rămâne gravată în aur în istoria Afganistanului”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid, într-un mesaj postat pe platforma X.

La 15 august 2021, insurgenţii talibani au intrat în Kabul fără a întâmpina rezistenţă, la 20 de ani după ce au fost alungaţi de americani.

Mii de afgani, temându-se de această mişcare şi de adepţii acesteia, care susţin o interpretare ultrastrictă a Islamului, au încercat cu disperare să fugă prin aeroportul din Kabul, agăţându-se chiar de avioanele care decolau.

Pe 30 august 2021, ultimul soldat american a părăsit Afganistanul, punând capăt celei mai îndelungate intervenţii militare americane, lansate ca răspuns la atacurile din 11 septembrie 2001.

Americanii, invitaţi să investească în Afganistan

Ministrul de externe afgan, Amir Khan Muttaqi, a declarat că „este închis capitolul războiului”, cerându-le americanilor „să-şi redeschidă ambasada şi să investească”, într-un interviu publicat vineri de The New York Times.

Guvernul taliban se laudă că a îmbunătăţit securitatea pentru o populaţie traumatizată de 40 de ani de război şi atacuri mortale.

Acesta promovează „autosuficienţa” economică într-o ţară căreia i se refuză accesul la sistemul bancar internaţional şi care mizează în mare măsură de sectorul minier.

„Se construiesc drumuri, există multe oportunităţi pentru antreprenori de a-şi începe afacerile”, spune Pirooz Mirzaie, un student în vârstă de 20 de ani din Kabul. Dar, a declarat el pentru AFP, „cea mai mare provocare pentru tineri este lipsa locurilor de muncă”.

În ciuda unei creşteri economice de 4,8% în 2025, nivelul de trai este în scădere din cauza întoarcerii a peste şase milioane de afgani din Iran şi Pakistan începând cu 2023, potrivit Băncii Mondiale.

Schimbările climatice şi războiul cu Pakistanul, care a ucis sute de civili şi a perturbat comerţul, exacerbează criza umanitară.

Aproape 14 milioane de afgani se confruntă cu foametea acută, potrivit ONU.

Restricţii sufocante

„În ultimii cinci ani, afganii au îndurat introducerea şi consolidarea unor restricţii sufocante în aproape fiecare aspect al vieţii lor şi al drepturilor omului”, a declarat pentru AFP Fiona Frazer, directoarea pentru drepturile omului la misiunea ONU din Afganistan.

În Afganistan este interzis să se asculte muzică, smartphone-urile nu sunt permise funcţionarilor publici şi studenţilor, sunt aplicate pedepse corporale, iar bărbaţii sunt obligaţi să-şi lase barbă, în timp ce femeile trebuie să se acopere din cap până în picioare.

În cinci ani, Afganistanul a devenit şi „o închisoare pentru informaţii”, a denunţat organizaţia Reporteri fără Frontiere, enumerând ameninţările la adresa jurnaliştilor.

Însă fetele şi femeile sunt cele care suferă cele mai grave restricţii, fiindu-le interzis accesul în parcuri, săli de sport şi multe locuri de muncă.

Afganistanul este singura ţară din lume care le interzice să urmeze studii secundare sau universitare. Doi oficiali talibani de rang înalt, inclusiv liderul lor suprem Hibatullah Akhundzada, sunt căutaţi de Curtea Penală Internaţională pentru „persecuţia” femeilor.

În timpul festivităţilor de sâmbătă, S., o studentă de 23 de ani care a urmat cursuri online după ce nu a mai avut acces la şcoală, a rămas acasă la Kabul ascultând muzică interzisă, a declarat ea pentru AFP sub condiţia anonimatului. „Aceşti cinci ani au fost atât de teribili încât mă simt ca o femeie de 500 de ani care nu poate muri şi este condamnată să trăiască într-un mormânt”, s-a plâns ea.